BPOC și astmul bronșic, factori de risc pentru bolile inflamatorii intestinale
Prevalența bolilor inflamatorii intestinale este semnificativ crescută în rândul persoanelor cu astm sau boală pulmonară obstructivă cronică, după cum arată rezultatele unui studiu populațional din Quebec. Comparativ cu populația generală, incidența bolii Crohn la pacienții cu astm bronșic și la pacienții cu BPOC a fost mai mare cu 27%, respectiv cu 55%, iar incidența colitei ulcerohemoragice a fost cu 30% mai mare în randul pacienților cu BPOC. În consecință, medicii implicați în îngrijirea pacienților cu patologie a căilor respiratorii trebuie să fie conștienți de posibila apariție a cazurilor noi de boli inflamatorii intestinale.
Prevalența bolilor inflamatorii intestinale este semnificativ crescută în rândul persoanelor cu astm sau boală pulmonară obstructivă cronică, după cum arată rezultatele unui studiu populațional. Folosind date din registrele de sănătate din Quebec din intervalul 2001-2006, cercetătorii au comparat incidența bolii Crohn și colitei ulcerohemoragice la pacienții cu astm bronșic și cu BPOC, cu incidența observată în populația generală.
S-a constat că, în rândul celor 136.178 de pacienți cu astm bronșic, incidența medie a fost de 26,2 pentru boala Crohn și 17 cazuri/100.000 persoane-ani pentru colita ulcerohemoragică. Comparativ cu populația generală din Quebec, incidența bolii Crohn la pacienții cu astm bronșic și la pacienții cu BPOC a fost mai mare cu 27%, respectiv cu 55%, iar incidența colitei ulcerohemoragice a fost cu 30% mai mare în rândul pacienților cu BPOC. Cea mai crescută incidență a fost observată la copiii de până la 10 ani în cohorta cu astm și la adulți cu vârste cuprinse între 50-59 de ani pentru cohorta BPOC. În aceste două subgrupuri, incidența colitei ulcerohemoragice a depășit dublul valorii înregistrate în populația generală.
Autorii studiului susțin că bolile inflamatorii intestinale și afecțiunile căilor respiratorii pot avea în comun atât mecanisme inflamatorii, cât și factori favorizanți genetici și de mediu. Disfuncțiile imunologice declanșate de factorii de mediu ar putea reprezenta un element comun pentru patogeneza bolilor inflamatorii intestinale, ca și a afecțiunilor căilor respiratorii, cum sunt astmul și BPOC. Confirmarea rezultatelor prin studii suplimentare ar putea avea implicații asupra strategiilor de depistare precoce a bolilor inflamatorii intestinale și managementului terapeutic al pacienților. Medicii implicați în îngrijirea pacienților cu patologie a căilor respiratorii care prezintă simptome digestive trebuie să fie conștienți de posibila apariție a cazurilor noi de boli inflamatorii intestinale, susțin autorii studiului.
Sursa: European Respiratory Journal
http://erj.ersjournals.com/content/early/2014/11/18/09031936.00079414.1.abstract
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
