Legătura dintre severitatea astmului și riscul cardiovascular
Riscul de boli cardiovasculare este mai mare la pacienții cu astm sever și care utilizează cronic corticosteroizi pe cale orală. Această concluzie se desprinde dintr-o analiză a datelor de la aproape 3000 de pacienți cu astm alergic persistent moderat până la sever din studiului EXCELS. Raportul de risc a fost de 2,4 pentru pacienții cu astm sever, în comparație cei cu astm moderat. În plus, riscul unui eveniment cardiovascular sau cerebrovascular a fost de peste 2 ori mai mare la pacienții care primeau cronic corticosteroizi pe cale orală, comparativ cu cei care foloseau corticosteroizi periodic.
EXCELS (Evaluating Clinical Effectiveness and Long-Term Safety in Patients With Moderate to Severe Asthma) este un studiu observațional prospectiv de cohortă cu durata de 5 ani, în care au fost incluși aproape 8000 de pacienți cu astm alergic persistent moderat până la sever, care au primit sau nu omalizumab. O revizuire de siguranță a studiului emisă la începutul acestui an de către Food and Drug Administration avertizează că administrarea de omalizumab implică un risc ușor crescut pentru infarct miocardic și accident vascular cerebral ischemic tranzitor. Într-un studiu recent, cercetătorii au analizat cei 2829 de pacienți din grupul placebo, care nu au fost tratați cu omalizumab. La acești pacienți, scorul de severitate a astmului a variat între 0 și 28, pe baza acestuia pacienții fiind împărțiți în trei categorii: scor cuprins între 0-8, 9-12, respectiv peste 13.
Cercetătorii au constatat că scorul de severitate a astmului s-a corelat semnificativ cu riscul de evenimente cardiovasculare și cerebrovasculare. Raportul de risc (HR) a fost de 2,4 (p =0,02) pentru pacienții cu un scor cuprins între 9 și 12, în comparație cei care aveau scorul de la 0 la 8. Pentru pacienții cu un scor de 13 sau mai mult, HR a fost, de asemenea, de 2,4 (P =0,03). Riscul de evenimente cardiovasculare sau cerebrovasculare a fost de peste 2 ori mai mare la pacienții care primeau cronic corticosteroizi pe cale orală, comparativ cu cei care foloseau corticosteroizi periodic (HR, 2,4, p =0,03).
Cele trei mecanisme prin care gravitatea astmului influențează riscul de evenimente cardiovasculare sunt, conform autorilor studiului, căile inflamatorii sau alergice responsabile de astm, efectele secundare ale medicamentelor administrate, în special corticosteroizi pe cale sistemică, și comorbiditățile, inclusiv obezitatea, sindromul metabolic, diabetul și hipertensiunea. Autorii susțin că, chiar și după ajustarea pentru aceste elemente, asocierea între severitatea astmului și evenimentele cardiovasculare și cerebrovasculare s-a menținut, sugerând existența unor căi directe de cauzalitate.
Sursa: Colegiul American de alergii, astm bronsic si Imunologie
http://acaai.org/
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat