Arhiva | | Arhiva stiri




Rezultatele administrării de pirfenidone și nintedanib în fibroza pulmonară idiopatică


Trei studii de faza 3 prezentate la conferința anuală a American Thoracic Society au evaluat acțiunea pirfenidone și nintedanib, la pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică, ajungând la rezultate încurajatoare. Studiul Ascend a arătat că administrerea de pirfenidone reduce progresia fibrozei pulmonare idiopatice și scade mortalitatea persoanelor afectate. De asemenea, studiile INPULSIS-1 și INPULSIS-2 au evidențiat că administrerea de nintedanib scade declinul capacității vitale în cazul acestor pacienți.

Un nou de faza 3 prezentat la conferința anuală a American Thoracic Society arată că pirfenidone reduce progresia fibrozei pulmonare idiopatice și scade mortalitatea persoanelor afectate. În cadrul studiului Ascend, peste 500 de pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică au fost randomizați pentru a primi pirfenidone sau placebo. Procentul de pacienți care au înregistrat o reducere de cel puțin 10% a capacității vitale forțate sau care au decedat a fost cu 47,9%, mai mic în grupul care a primit pirfenidone, decât în grupul placebo. În plus, scăderea medie a capacității vitale forțate a fost mai mică în grupul pirfenidone decât în grupul placebo (235 față de 428 ml P <0,001). Dimpotrivă, procentul de pacienți care nu au prezentat niciun declin al capacității vitale forțate a fost cu 132,5% mai mare în grupul care a primit pirfenidone decât în grupul placebo (p <0,001). Scăderea distanței de mers în 6 minute a fost, de asemenea, mai mică în grupul pirfenidone decât în grupul placebo (p =0,04), iar supraviețuirea fără progresia bolii a fost mai bună (P <0,001).


Alte două studii de faza 3 randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, prezentate la conferința American Thoracic Society au evaluat activitatea nintedanib, un inhibitor tirozin kinazic, la pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică. Studiile INPULSIS-1 și INPULSIS-2 au implicat 205 de centre medicale din 24 de țări, peste 1000 de pacienți fiind randomizați pentru a primi nintedanib sau placebo. S-a constatat că reducerea capacității vitale forțate a fost mai mică în grupul tratat cu nintedanib decât în grupul placebo, 114,7 versus 239,9 ml în INPULSIS-1 (P <0,001) și 113,6 versus 207,3 ml în INPULSIS-2 (P <0,001). Diferența dintre nintedanib și placebo în ceea ce privește timpul până la prima exacerbare a bolii a fost semnificativă numai în INPULSIS-2 (risc relativ, 0,38; P = 0,005). În mod similar, diferența dintre nintedanib și placebo în modificarea medie a scorului SGRQ de la valoarea inițială, sugerând o deteriorare mai puțin marcată a calității vieții, a fost semnificativă numai în INPULSIS-2 (2,80 versus 5,48 puncte; p =0,02).


Sursa: American Thoracic Society (ATS) 2014 International Conference


http://conference.thoracic.org/2014/