Majoritatea copiilor cu tuse productivă cronică persistentă după antibioterapie prezintă bronșiectazii
Tusea productivă cronică la copii, care nu se remite după administrarea antibioticelor orale adecvate timp de patru săptămâni indică, în majoritatea cazurilor, prezența bronșiectaziilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii australieni în urma analizei rezultatelor tomografiilor computerizate toracice multi-detector efectuate în această situație. 83,8% dintre copiii la care tusea a persistat după antibioterapie aveau bronșiectazii, față de doar 25,0% dintre copiii a căror tuse s-a remis.
Cercetătorii australieni au analizat rezultatele tomografiilor computerizate toracice multi-detector efectuate la solicitarea medicilor pneumologi pentru a elucida cauza tusei productive cronice la copii și adolescenți. Au fost excluși din studiu copiii cu fibroză chistică, astm, bronșiectazii cunoscute și cei ale căror investigații au fost solicitate de specialiști în oncologie, chirurgie sau terapie intensivă.
Au fost incluși în studiu 144 de copii cu vârste cuprinse între trei luni și 17 ani, cu o vârstă medie de 12 ani, și cu o durată medie a tusei productive de 12 luni. Comorbiditățile înregistrate în rândul acestor copii includeau boala congenitală de inimă (n =11), bolile pulmonare cronice neonatale (n=5), dischinezia ciliară primară (n =4), fistula traheo-esofagiană preexistentă și traheostomia (n =1), paralizia cerebrală (n =5), bolile inflamatorii intestinale (n =1) și diverse sindroame genetice (n =7).
În cazul a 106 copii, s-au constatat aspecte sugestive pentru bronșiectazii la tomografiile computerizate toracice multi-detector. 129 dintre copiii incluși în studiu primiseră tratament antibiotic; s-a constatat că, dintre cei 105 copii la care tusea a persistat după antibioterapie cu durata de cel puțin patru săptămâni, 88 (83,8%) aveau bronșiectazii. Dimpotrivă, dintre cei 24 de copii a căror tuse s-a remis după administrarea de antibiotice, doar 6 (25,0%) au prezentat bronșiectazii (odds ratio ajustat - OR, 20,9).
Cercetătorii recomandă ca minorii a căror tuse productivă nu cedează după antibioterapia adecvată cu durata de patru săptămâni să fie îndrumați spre centrele de pneumologie cu profil pediatric și să se ia în considerație efectuarea unei tomografii computerizate toracice. Astfel, este posibilă depistarea posibilelor bronșiectazii și stabilirea conduitei terapeutică. Totuși, un răspuns clinic bun la antibioterapia de patru săptămâni nu exclude posibilitatea existenței bronșiectaziilor. Astfel, tomografia poate fi necesară în cazul în care tusea este recurentă sau dacă apar și alte simptome și semne sugestive pentru această patologie pulmonară.
Sursa: Archives of Disease in Childhood
http://adc.bmj.com/content/early/2014/02/12/archdischild-2013-304793
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
