BPOC crește riscul de apariție a tulburărilor cognitive
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este asociată cu creșterea riscului de apariție a tulburărilor cognitive ușoare, riscul crescând proporțional cu durata BPOC. Într-un studiu efectuat de cercetătorii de la University of North Dakota School of Medicine, diagnosticul de BPOC a determinat un risc de aproape 2 ori mai mare pentru tulburările cognitive non-amnezice, dar nu a influențat riscul pentru tulburările cognitive amnezice. Riscul relativ de apariție a tulburărilor cognitive ușoare a fost de 1,11 pentru pacienții diagnosticați cu BPOC de mai puțin de 5 ani și de 1,58 în cazul celor care sufereau de BPOC de mai mult de 5 ani.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este asociată cu creșterea riscului de apariție a tulburărilor cognitive ușoare, iar acest risc crește proporțional cu timpul scurs de la diagnosticarea bolii pulmonare. Cercetătorii de la University of North Dakota School of Medicine au inclus într-un studiu 1425 de subiecți selectați aleatoriu, în vârstă de 70-89 de ani, cu funcție cognitivă normală. Aceștia au fost evaluați neurologic și au completat teste neuropsihologice la momentul includerii în studiu și apoi, periodic, într-un interval mediu de urmărire de 5,1 ani. Pe parcursul studiului, 370 de participanți au dezvoltat tulburări cognitive ușoare. Dintre aceștia, 62,2% prezentau tulburări cognitive amnezice, 26,2% tulburări cognitive non-amnezice, 7,3% au prezentat un tip necunoscut de tulburări cognitive, iar în cazul a 4,3% funcția cognitivă s-a deteriorat rapid de la cogniție normală la demență, în intervalul dintre două vizite. Folosind înregistrările medicale, cercetătorii au identificat 171 de participanți care prezentau un diagnostic de BPOC la momentul inițial.
S-a constatat că diagnosticul de BPOC a fost asociat cu un risc crescut de apariție a tulburărilor cognitive ușoare (risc relativ - HR, 1,43), după ajustarea pentru educație, sex, vârstă, depresie și antecedente de accident vascular cerebral. După ajustări suplimentare pentru genotipul apolipoproteinei E ε4, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli coronariene, indice de masă corporală, riscul relativ a scăzut (HR, 1,33). BPOC a fost asociată cu un risc de aproape 2 ori mai mare pentru tulburări cognitive non-amnezice (HR, 1,83), dar nu a influențat riscul de apariție a tulburărilor cognitive amnezice.
S-a descoperit, de asemenea, o relație direct proporțională între durata BPOC și creșterea riscului atât pentru tulburările cognitive amnezice, cât și pentru cele non-amnezice. Riscul relativ de apariție a tulburărilor cognitive ușoare a fost de 1,11 pentru participanții la studiu diagnosticați cu BPOC de mai puțin de 5 ani și de 1,58 în cazul celor care sufereau de BPOC de mai mult de 5 ani.
Sursa: JAMA Neurology
http://archneur.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1846749
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat