Reactivitatea căilor aeriene la adenozină după administrarea de fluticazonă propionat diferențiază astmul de BPOC
O singură doză de 1000 pg de fluticazonă propionat scade rapid reactivitatea căilor respiratorii la adenozină 5'-monofosfat la astmatici, dar nu și la subiecții cu BPOC. Acesta a fost concluzia unui studiu randomizat dublu-orb, controlat cu placebo care a înrolat 23 de subiecți cu o formă ușoară de astm și 24 cu BPOC. Răspunsul bronșic la AMP, după o doză unică de FP, a avut o sensibilitate de 95,8% și o specificitate de 65,2% pentru delimitarea între BPOC și astm.
La pacienții cu astm, administrarea de corticosteroizi pe cale inhalatorie reduce hiperreactivitatea căilor aeriene la adenozină 5'-monofosfat (AMP), efect prezent chiar și după o singură doză de fluticazonă propionat (FP). Cercetătorii au încercat să determine dacă același rezultat se poate obține și în cazul persoanelor care suferă de BPOC.
Au fost înrolați într-un studiu randomizat dublu-orb, controlat cu placebo, 23 de subiecți cu o formă ușoară de astm și 24 cu BPOC, toți prezentând hiperreactivitate documentată a căilor aeriene atât la AMP, cât și la metacolină. În cazul fiecărui pacient s-a măsurat hiperreactivitatea căilor aeriene la AMP și metacolină inhalatorie la 2 ore după administrarea a 1000 pg de FP sau placebo.
S-a constatat că, la subiecții cu astm, administrarea a 1000 pg de FP într-o doză unică a atenuat semnificativ răspunsul constrictor la AMP, media geometrică a valorilor concentrației de AMP care au podus o scădere de 20% a FEV1 (PC20AMP) crescând de la 19,2 (1,3-116,3) la 81,5 mg/ml (9.6-1600.0) (p <0,001). Dimpotrivă, în cazul pacienților cu BPOC, răspunsul căilor respiratorii la AMP inhalat după administrarea de FP a fost mai puțin marcat, cu valori ale PC20AMP de 76,3 mg/ml (21.0 la 445.3), față de 59,6 (11,3 la 183,9) după administrarea de placebo (p =0,022). Administrarea de FP nu modificat semnificativ răspunsul bronșic la metacolină nici la subiecții cu astm, și nici la cei cu BPOC. Răspunsul bronșic la AMP după o doză unică de FP a avut o sensibilitate de 95,8% și o specificitate de 65,2% pentru delimitarea între BPOC și astm, în timp ce sensibilitatea și specificitatea în cazul expunerii la metacolină au fost de 79,2%, respectiv 43,5%.
Autorii concluzionează că o singură doză de 1000 pg FP scade rapid reactivitatea căilor respiratorii la AMP la astmatici, dar nu și la subiecții cu BPOC. Acestă constatare poate oferi o cale facilă de a udiferenția astmului de BPOC prin provocarea cu AMP inhalator.
Sursa: Pulmonary Pharmacology & Therapeutics, 2013;27:70-75
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S109455391300120X
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
