Scrisoare deschisa - FEDERATIA  ASOCIATIILOR  BOLNAVILOR  DE  CANCER  DIN  ROMANIA


Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania (FABC), roaga Ministrul Sanatatii sa-si revizuiasca intentiile declarate  cu ocazia vizitei la Institutul Oncologic „Dr. Ion Chiricută” din Cluj-Napoca (8 martie 2012).  Ministrul Sănătătii, Conf.Dr.Ladislau Ritli anunta că institutia pe care o conduce va aplica, in baza raportului realizat de către specialistii institutului britanic NICE (National Institute for Health and Clinical Excellence), începând cu jumătatea lunii aprilie, primele măsuri care vizează pachetul de servicii de bază revizuit – fără, însă, ca respectivele măsuri să fie supuse unei dezbateri publice la care să fie invitate părtile interesate.

În declaratiile făcute la Cluj-Napoca, ministrul Ritli a mentionat – după cum rezultă din comunicatul de presă publicat pe pagina de internet a Ministerului Sănătătii – o anume „rationalizare” a consumului de medicamente, precizând că scopul este „o eliminare a anomaliilor existente în sistemul de decontare”. În absenta unei transparente decizionale si a unei dezbateri publice, aceste remarci ale ministrului Ritli pot fi interpretate aleator si arbitrar (cum de altfel au si făcut-o anumite institutii media), urmând ca atât medicii cât, mai ales, pacientii – beneficiarii programului – să fie pusi, la jumătatea lunii aprilie, în fata unui fapt împlinit, în defavoarea lor.

Referitor la raportul NICE, FABC a constatat câteva anomalii pe care doreste să le pună în vedere decidentilor. Una dintre ele priveste medicamentele cu raport cost-eficientă neevaluat încă de către autoritati (Avastin, Sorafenib, Cetuximab, eritropoietine, insuline, somatotropin). În Marea Britanie s-a constituit un fond special pentru plata tratamentului persoanelor cu cancer (The Cancer Drugs Fund) folosit in cazul moleculelor care nu sunt cost-eficiente din punctul de vedere al evaluării NICE.
În acelasi context, precizăm că în alte state ale Uniunii Europene (Austria, Franta, Germania sau Italia, inclusiv în Marea Britanie, tara de unde vin expertii NICE – prin fondul amintit în paragraful anterior), plata acestor molecule este rambursată; interesul FABC este ca si pacientii din România să beneficieze de aceleasi drepturi ca si ceilalti pacienti din Uniunea Europeană, inclusiv în privinta medicatiilor inovatoare. În evaluarea sa, raportul NICE a folosit drept măsură comparativă sistemul aplicat în Australia; amintim pe această cale că, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, nu la Commonwealth of Australia.

Prin mecanismul de clawback instituit de Ministerul Sănătătii din România si impus companiilor farmaceutice, acestora din urmă le revine sarcina de a achita orice depăsire de buget. Prin urmare, bugetul public nu este afectat de costurile suplimentare ale tratamentelor – ceea ce ne face să credem că la mijloc este vorba despre rea vointă.  Dimpotrivă, observăm că interesul primar nu este de a evalua bugetul alocat sănătătii, în sensul aderării acestuia la nevoile pacientilor, ci de a tăia din putinul existent.

Oricum, preturile practicate în România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, fapt ce favorizează exporturile paralele de medicamente în detrimentul pacientilor. În absenta unui mecanism legislativ care să împiedice acest fenomen, reducerile suplimentare de preturi îl vor agrava, consecintele fiind absenta medicamentelor de pe piată sau chiar retragerea lor de către producători.
O altă observatie a FABC se referă la evaluările suplimentare recomandate de raportul NICE pentru medicamentele si indicatiile care au primit deja recomandare pozitivă din partea Comisiei de Transparentă a Ministerului Sanatatii. Pacientii oncologici sunt într-o disperată bătălie cu timpul, boala lor progresând implacabil în asteptarea unor avize si semnături. Apropierea sfârsitului acestor persoane nu poate fi temporar întreruptă de nici o rigoare bugetară.

Dezbaterea publică a raportului NICE este cu atât mai necesară cu cât documentul contine o serie de erori. Una dintre ele, observată la simpla lectură, de către FABC, se referă la un produs care, altfel decât au notat în raport specialistii NICE, este înregistrat în Uniunea Europeană pentru indicatia mentionata si nu este off-label. În plus, în absenta unei dezbateri publice la care să îsi exprime opinia fiecare dintre părtile implicate se pot ivi neîntelegeri de genul celor pe care FABC le-a putut constata în articolul publicat în data de 13 martie 2012 în cotidianul România Liberă („Criza medicamentelor: 180 de milioane de euro aruncate anual pe fereastră!”, pagina 4).

Suntem surprinsi de intentia – exprimată de ministrul Ritli – de a rationaliza consumul de medicamente. În limba română, rationalizarea înseamnă reducerea la minim a cantitătii oferite, ceea ce, în cazul bolnavilor de cancer, echivalează cu o crimă. Pacientii oncologici – iar domnul ministru Ritli stie prea bine, fiind medic oncolog – au nevoie de medicatia prescrisă conform cu stadiul bolii, la termenele prescrise, nu de procente si firimituri si nici doar atunci când exercitiul bugetar o permite. Zilele trăite de un pacient nu pot fi subiectul unor târguieli între diversele departamente guvernamentale sau între contabilii Executivului si cei ai creditorilor României.

Ca si la inceputul scrisorii, pacientii cu cancer din Romania, copii si adulti, va implora, Domnule Ministru, sa nu-i lasati sa moara din cauza lipsei medicatiei necesare!