BPOC: de la cifre statistice, la impactul individual

Faptul că boala pulmonară cronică obstructivă BPOC reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate pe plan mondial este deja bine cunoscut de orice actor implicat în sistemul medical.
Cu peste 200 de milioane de persoane afectate și locul patru în clasamentul celor mai mortale boli ale omenirii, BPOC se plaseză de decenii în atenția lumii medicale, iar strategiile de prevenție se regăsesc pe agenda sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, se anticipează ca, și în anii ce vin, numărul de cazuri de BPOC să crească, ca urmare a continuării expunerii la factorii de risc, dar și a îmbătrânirii populației.

BPOC în cifre

1. Aproximativ 210 milioane de persoane suferă de BPOC pe plan mondial(1);
2. BPOC este a treia cauză de deces în America și a patra cauză de deces pe plan mondial;
3. 3 milioane de oameni au murit în 2012 din cauza BPOC(2), reprezentând 6% din numărul total de decese pe plan mondial.
4. Mai mult de 3% din bugetul pentru sănătate al Uniunii Europene este folosit pentru pacienții cu BPOC(3).
5. În Statele Unite, costurile directe determinate de BPOC se ridică la 29 miliarde de dolari, iar cele indirecte la 20,4 miliarde de dolari(3).

Pierderi de vieți umane și costuri majore pentru sistemele de sănătate
O metaanaliză a studiilor populaționale desfășurate în intervalul 1990-2004 a estimat prevalența BPOC la 7,6%, prevalența bronșitei cronice la 6,4%, în timp ce emfizemul afecta 1,8% dintre subiecți(4). Cei mai afectați sunt vârstnicii, riscul de a suferi de BPOC fiind de cinci ori mai mare pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani, comparativ cu cele cu vârsta sub de 40 de ani. Cel mai important factor de risc a fost, desigur, fumatul; totuși, prevalența BPOC la nefumători a fost de 4%, demonstrând importanța celorlalți factori de risc, cum sunt fumatul pasiv și factorii ocupaționali(4). European Community Respiratory Health Survey (ECHRS), pe un eșantion de aproape 10.000 de adulți, a estimat prevalența BPOC în funcție de stadiile clasificării GOLD la: 9,2% - stadiul 0, respectiv 1% - stadiul 1 și 0,5% - stadiile 2-3.

Incidența BPOC în rândul europenilor a fost de 2,8 cazuri la 1.000 de locuitori pe an(5).
Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că BPOC ucide mai multe persoane, pe plan mondial, decât cancerul la sân şi cancerul pulmonar împreună, situându-se pe locul patru ca mortalitate pe plan mondial. Numai în anul 2012, boala a fost responsabilă pentru decesul a 3 milioane de oameni(2) şi se estimează că, până în 2030, va deveni a treia cauză de mortalitate în lume(1). În Europa, rata mortalității variază de la o țară la alta: de la 20 de decese la 100.000 de locuitori în Grecia, Suedia și Norvegia, până la mai mult de 80 la 100.000 de locuitori în Ucraina și în România. Mai mult de 90% dintre decesele cauzate de BPOC se produc în țările cu venituri mici și medii.

Mortalitatea prin BPOC crește odată cu severitatea bolii. Astfel, rata de mortalitate la 5 ani este de 17% pentru stadiul 1 GOLD, 42% pentru stadiul 2 și 49% pentru stadiul 3, ajungând la 73% în rândul pacienților în stadiul 4(4). Deși majoritatea deceselor se produc în rândul bărbaților, și mortalitatea prin BPOC la femei este din ce în ce mai ridicată, din cauză că tot mai multe fumează. În Statele Unite, numărul de decese determinate de BPOC în rândul reprezentantelor sexului feminin a ajuns să-l depășească pe cel înregistrat la bărbați. De exemplu, în 2010, mai mult de 70.000 de femei au murit, comparativ 64.000 de bărbați.

Dincolo de încărcătura umană și socială a bolii, BPOC este asociată cu o povară economică importantă și cu costuri mari asupra sistemelor de sănătate. În Uniunea Europeană, costurile directe asociate cu bolile respiratorii sunt estimate la aproximativ 6% din bugetul total alocat sănătății, iar BPOC folosește aproximativ 56% din acești bani (38,6 de miliarde de euro)(3). Aproape la fel de mari ca cheltuielile determinate de îngrijirea medicală, sunt și costurile cauzate de scăderea productivității la locul de muncă, absenteismul și pensionarea din cauze medicale. De exemplu, în Statele Unite, la costurile directe de 29 de miliarde de dolari determinate de spitalizări și tratamentul medicamentos al BPOC se adaugă 20,4 miliarde de dolari, costuri indirecte(3).

De la măsurătorile obiective, la percepția subiectivă
BPOC determină o scădere marcată a indicilor de calitate a vieții, după cum arată datele din literatura medicală. De exemplu, într-un un studiu efectuat în rîndul persoanelor vîrstnice din Statele Unite, acelea care sufereau de BPOC au obținut punctaje mai mici la scorurile de evaluare a calității vieții (atât pentru componenta fizică, cât și pentru cea mentală și de sănătate), comparativ cu persoanele de aceeași vârstă fără BPOC. Diferența a rămas semnificativă statistic, chiar și după ajustarea pentru comorbidități. De asemenea, pacienții cu BPOC au raportat o dificultate crescută de a face față obligațiilor de serviciu și responsabilităților în familie(7). Toate acestea, deși se aflau în evidență medicală și primeau tratament.

Una dintre cauze este faptul că evaluarea severității bolii și managementul terapeutic se fac, de multe ori, doar pe baza testării obiective a funcției pulmonare. Profesioniștii din domeniul medical uită că motivul pentru care pacientul cere ajutor și factorul care-i afectează calitatea vieții și funcționalitatea socială și profesională este prezența simptomelor(8). Iar studiile arată că acest element nu se corelează perfect cu severitatea obstrucției pulmonare(9). Astfel, în afară de rezultatele obținute la probele funcționale respiratorii, tratamentul pacienților cu BPOC ar trebui să urmărească combaterea eficientă a simptomelor și îmbunătățirea capacității acestora de a funcționa în viața de zi cu zi.

Referințe:

1. Chronic respiratory diseases: Burden of COPD 2013
2. World Health Organization, Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) Fact sheet, http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs315/en/
3. Global Initiative for Chronic Lung Disease, Global Strategy for the Diagnosis, Management and Prevention of COPD, 2015
4. C. Raherison, P-O. Girodet, Epidemiology of COPD, European Respiratory Review, Volume 18, Number 114
5. C. Janson, J. Anto, P. Burneyet al, The European Community Respiratory Health Survey: what are the main results so far? ERJ September 1, 2001 vol. 18 no. 3 598-611
6. American lung Association, Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD) Fact Sheet, http://www.lung.org/lung-disease/copd/resources/facts-figures/COPD-Fact-Sheet.html?referrer=https://www.google.ro/
7. DiBonaventura Md, Paulose-Ram R, Su J, McDonald M, Zou KH, Wagner JS, Shah H, The impact of COPD on quality of life, productivity loss, and resource use among the elderly United States workforce. COPD. 2012 Feb;9(1):46-57.
8. David Price, Mark Small, Gary Milligan et al, Impact of night-time symptoms in COPD: a real-world study in five European countries, International Journal of BPOC 2013: 8 595 – 603
9. Marc Miravitlles1, Heinrich Worth, Juan José Soler Cataluña et al, Observational study to characterise 24-hour COPD symptoms and their relationship with patient-reported outcomes: results from the ASSESS study, Respiratory Research 2014, 15:122