Simptomele BPOC pe 24 de ore: rezultatele studiului ASSESS
Mai mult de jumătate dintre pacienții cu BPOC prezintă simptome pe tot parcursul zilei, după cum arată studiul ASSESSS. În plus, simptomele raportate de pacienți s-au asociat cu severitatea obstrucției fluxului de aer și a dispneei, stare de sănătate mai precară, calitate a somnului mai proastă și niveluri de anxietate și depresie mai mari. Rezultatele studiului demonstrează că ameliorarea simptomelor pe 24 de ore ar trebui să reprezinte un element central al managementului BPOC.
Studiul observațional ASSESS a înrolat 727 de pacienți cu BPOC și a evaluat prevalența simptomelor bolii, severitatea acestora și relația cu momentele zilei (noaptea, dimineața devreme, pe parcursul zilei). S-au urmărit severitatea obstrucției fluxului de aer (FEV1), dispneea (Medical Research Council Dyspnoea Scale), starea de sănătate (COPD Assessment Test), nivelul de anxietate și depresie (Hospital Anxiety and Depression Scale), calitatea somnului (COPD and Asthma Sleep Impact Scale) și nivelul de activitate fizică (sedentar, moderat activ sau activ).
Pacienții incluși în studiu aveau vârsta medie 67,2 și FEV1% prezis 52,8±20,5%. Peste 60% dintre pacienți au raportat prezența, în săptămâna precedentă, cel puțin unui simptom în fiecare parte a unei zile calendaristice (noaptea, dimineața devreme, pe timpul zilei). Simptomele au fost mai frecvente în primele ore ale dimineții și în cursul zilei, decât în timpul nopții (81,4%, 82,7%, respectiv 63,0%), severitatea acestora fiind comparabilă pentru perioadele evaluate. 56,7% dintre pacienți au avut simptome în întregul intervalul de 24 de ore (3 părți ale zilei) și 79,9% au avut simptome în ≥2 părți ale zilei. S-a constatat că simptomele matinale și în cursul zilei au fost asociate cu severitatea obstrucției fluxului de aer (p <0,05). Simptomele pe timp de noapte, dimineața devreme și în timpul zilei au fost, toate, asociate cu dispnee mai severă, stare de sănătate mai precară, calitate a somnului mai proastă și niveluri de anxietate și depresie mai mari (p <0,001), comparativ cu pacienții fără simptome în fiecare perioadă corespunzătoare. S-a constatat, de asemenea, o asociere între simptomatologie și nivelul de activitate fizică a unui pacient (p <0,05 pentru fiecare perioadă).
În concluzie, mai mult de jumătate dintre pacienții cu BPOC au prezentat simptome pe tot parcursul zilei, iar simptomele raportate de pacienți s-au asociat cu rezultate nefavorabile ale parametrilor urmăriți, ceea ce sugerează că ameliorarea simptomelor pe 24 de ore ar trebui să reprezinte un element central în managementul BPOC.
Sursa: Respiratory Research 2014
http://respiratory-research.com/content/15/1/122
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat