Folosirea proteinei C reactive ca biomarker ar putea reduce utilizarea antibioticelor
Cercetătorii din Danemarca raportează că, folosind valorile proteinei C reactive ca marker de inflamație sistemică, se pot tria pacienții care trebuie să primească tratament antibiotic pentru infecții respiratorii acute. Rezultatele unei analize sistematice a șase studii, pe mai mult de 3000 de pacienți, au arătat că testarea PCR a redus numărul de prescripții de antibiotice cu 22%. Nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește recuperarea clinică, necesitatea unor alte consultații medicale în termen de 28 de zile, numărul de pacienți mulțumiți, nici cazuri de deces sau complicații grave.
Mai mulți biomarkeri, inclusiv proteina C reactivă (PCR), numărul de leucocite și procalcitonina, au fost propuși ca indicatori de infecție gravă, la pacienții cu simptome de infecții respiratorii acute. Cercetătorii din Danemarca au examinat date cu privire la utilitatea PCR, într-o analiză sistematică a șase studii pe 3284 de participanți cu infecții respiratorii acute, în evidența centrelor de îngrijire primară.
Rezultatele cumulate ale studiilor au arătat că testarea PCR a redus numărul de prescripții de antibiotice pentru infecții respiratorii acute cu 22%, comparativ cu îngrijirea standard. Comparând grupul în care s-a testat PCR și grupul standard, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește recuperarea clinică, necesitatea unor alte consultații medicale în termen de 28 de zile, numărul de pacienți cu o îmbunătățire clinică substanțială în 28 de zile de urmărire, sau numărul de pacienți mulțumiți. S-au înregistrat mai multe spitalizări din grupul în care s-a dozat PCR decât în grupul de îngrijire standard, dar diferența și-a pierdut semnificația statistică după ajustarea pentru design-ul studiului. Nu au existat decese sau complicații grave, în niciunul dintre grupuri.
Autorii concluzionează că, deși testarea PCR nu este un marker de diagnostic, aceasta poate fi considerată un marker de prognostic. În cazul în care medicul, după finalizarea anamnezei și examenului obiectiv nu este sigur dacă tratamentul antibiotic este necesar, un test PCR ar putea să ghideze conduita terapeutică. Dacă durata simptomelor depășește 24 de ore, iar nivelul de PCR este sub 20 mg/l, nu se poate aștepta niciun beneficiu de pe urma tratamentului antibiotic. Însă, în cazul în care acest nivel este ridicat, crește atât riscul unei infecții grave, cât și probabilitatea unui beneficiu al antibioticelor, concluzionează autorii.
Sursa: Biblioteca Cochrane
http://www.thecochranelibrary.com/view/0/index.html
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat