Eficienţă sporită în diagnosticarea bolnavilor de cancer în România.
Institutul Naţional de Patologie “Victor Babeş”- unde Acad. Laurenţiu M. Popescu a descoperit Telocitele, “cheia regenerării mai multor organe”, a fost prima instituţie inclusă în campania "Yes, we care", lansată de Reprezentanța Comisiei Europene în România alături de Președinția Italiană a Consiliului Uniunii Europene. Campania urmărește familiarizarea ambasadorilor statelor membre UE la București cu proiectele finanțate din fonduri europene.
Prima acțiune desfășurată sub egida campaniei "Yes, we care" a avutca temă cercetarea de vârf, iar prima vizită oficială a fost efectuată astăzi la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare “Victor Babeş”, proiectul vizat fiind PersoTHER- proiect de cercetare în domeniul luptei împotriva cancerului. Alături de ambasadorii în România a 15 state membre UE s-au aflat șeful Reprezentanței Comisiei Europene, dna Angela Filote, dar şi ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, George Ciamba, rectorul UMF Carol Davila Bucureşti, Acad.I.Sinescu şi directorul general al Institutului “Victor Babeş”, Acad. Laurentiu M. Popescu.
“Este remarcabil faptul că, primul Institut de Cercetare Ştiinţifică din România, Institutul Naţional Victor Babeş se află în topul centrelor de profil atât din ţară, cât şi în Europa, iar proiectele ce s-au realizat sau se află în derulare aici sunt o dovadă în plus a valorii şi importanţei de care se bucură şi astăzi acest Institut” a declarat directorul general al Institutului “Victor Babeş”, Acad. Laurentiu M. Popescu.
În ceea ce priveşte proiectul PersoTher, acesta s-a axat pe implementarea testărilor moleculare tisulare pentru cancer în România, cât şi pe cercetarea de înalt nivel orientată spre oncologia personalizată. Mai exact, prin acest proiect, derulat pe parcursul a 36 de luni, s-a reuşit creşterea eficienţei şi preciziei în diagnosticarea bolnavilor de cancer în România. “Analiza biopsiilor cu metode moderne de imunofenotipare şi biologie moleculară, permite nu numai o precizare mai exactă a evoluţiei tumorilor, dar şi tipul de tratament optim pentru fiecare tip de tumoră. Perspectivele terapiei personalizate (obiectul de studiu al Proiectului PersoTHER) depind în primul rând de o analiză de laborator riguroasă, realizată cu ajutorul unei aparaturi dedicate şi de adaptarea unor tehnici de analiză genică, acestea fiind aplicate cu succes pentru prima oară în România” a declarat conducătorul acestui amplu proiect, prof. G.Bussolati. Acesta a adăugat că “posibilitatea analizei personalizate a tumorilor în România permite astfel implementarea unor terapii selective eficiente la nivelul celor practicate în statele Uniunii Europene”. Proiectul PersoTher, demarat în 2010 şi finalizat în 2013, a fost finanţat prin Axa Prioritară 2, valoarea totală ridicându-se la 5.416.950 lei, din care fonduri nerambursabile, 4.669.067,73 lei.
Cu acest prilej au fost oferite şi informaţii despre un nou proiect de amploare pentru cercetarea de vârf “Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetarea avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”, proiect în valoare totală de 43, 221 milioane de lei, din care 35 milioane de lei reprezentând finanţare nerambursabilă. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”.
“În afară de cooperarea internaţională directă, cercetarea Telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetării şi prin Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetarea avansată în medicina celulară şi moleculară, fapt ce deschide noi perspective atît pentru studiul Telocitelor, cît şi pentru alte domenii de activitate medicală” a ţinut să sublinieze Acad. Laurentiu M. Popescu.
În acest moment, INCD “Victor Babeş” este cel mai titrat institut de cercetare din România, înfiinţat în urmă cu 126 de ani, cu o tradiţie în cercetarea de vârf, atât în ţară cât şi în străinătate.
În prezent, Telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele 5 continente. Cele mai active ţări în cercetarea Telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China-acolo unde a fost şi echipa de cercetatori români- a fost realizat primul transplant cu Telocite pe şoareci. „Am putea spune că, în ultima perioadă, unul dintre cei mai importanţi paşi făcuţi în studiul Telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care, ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat” a declarat acad. Laurentiu M. Popescu. În ceea ce priveşte infarctul de miocard, afecţiune majoră a cazurilor de deces din întreaga lume s-a demonstrat recent că Telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat