Istoricul familial este un factor de risc mai important decât stilul de viață pentru unele cancere
Un studiu suedez care a înrolat aproape 71.000 de subiecți adoptați, a folosit date atât de la părinții naturali, cât și cei adoptivi, pentru determina dacăistoricul familial este un factor de risc mai important decât stilul de viațăpentru apariția cancerului mamar, de prostată, sau cancerului colorectal. S-a constatat că, în cazul în care părintele biologic al unei persoane a avut cancer, a existat un risc cu 80-100% mai mare de apariție a aceeași afecțiuni la urmași, decât dacăpărinții naturali nu au suferit de cancer. Dimpotrivă, antecedentele personale de cancer ale părinților adoptivi nu au avut nicio influențăasupra riscului de a dezvolta cancer.
Un studiu suedez care a folosit date de la 70965 de persoane adoptate, născute între anii 1932 și 1969, și diagnosticate cu cancer în perioada 1958 și 2010. S-au folosit date atât de la ambii părinți naturali, cât și cei adoptivi, pentru determina dacă istoricul familial este un factor de risc mai mare decât stilul de viață pentru apariția cancerului mamar, de prostată, sau cancerului colorectal. Analizând familiile adoptive, cercetătorii au putut să determine dacă mediul în care au fost crescuți le-a influențat riscul de cancer, independent de ereditate.
S-a constatat că, în cazul în care mama biologică a unei persoane a avut cancer, a existat un risc cu 80-100% mai mare de a dezvolta aceeași afecțiune, decât dacă părinții naturali nu au suferit de cancer. Dimpotrivă, antecedentele personale de cancer ale părinților adoptivi nu au avut nicio influență asupra riscului de apariției a cancerului. În cazul în care un părinte adoptiv a avut cancer, nu a existat niciun efect asupra riscului de cancer al persoanei adoptate.
De asemenea, studiul a constatat că persoanele adoptate care au avut un părinte biologic cu cancer au dezvoltat boala la o vârstă mai fragedă decât cei fără un părinte biologic cu aceeași formă de cancer. Acest efect nu a fost observat în ceea ce privește părinții adoptivi, al căror cancer nu a avut nicio influență asupra vârstei de debut al bolii maligne în cazul adoptatului.
Autorii studiului concluzionează că, deși este bine cunoscut că factorii genetici contribuie la riscul de cancer de prostată, de sân și colorectal, aceștia par a juca un rol mai important decât factorii de mediu în transmiterea familială a cancerului de prostată, de sân și colorectal.
Sursa: European Journal of Cancer
http://www.ejcancer.com/article/S0959-8049%2814%2900717-5/abstract
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat