Meta-analiză: afatinib versus gefitinib/erlotinib, în tratamentul NSCLC cu mutaţie EGFR pozitivă
Cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) cu mutaţie pozitivă a receptorului factorului de creştere epidermală (EGFR) este un subtip specific de cancer pulmonar caracterizat prin sensibilitatea la tratamentul cu inhibitori tirozin-kinazici (TKI) de EGFR.
În prezent, pentru tratamentul NSCLC cu mutaţie EGFR pozitivă sunt aprobaţi doi TKI reversibili ai EGFR (gefitinib, erlotinib) şi blocantul ireversibil al familiei ErbB - afatinib, însă până în acest moment nu au fost raportate studii de comparare directă.
În cercetarea de faţă s-a încercat evaluarea eficienţei relative a celor trei medicamente prin realizarea unei meta-analize în reţea (NMA). Astfel, a fost realizată o revizuire sistematică a literaturii cu scopul de a identifica toate dovezile existente. Rezultatele de interes au fost supravieţuirea în absenţa progresiei (PFS) şi supravieţuirea generală (OS). Pentru PFS au fost luate în considerare rezultatele raportate de investigatori, deoarece nu toate studiile au evaluat PFS în mod independent. Rezultatele au fost analizate folosindu-se metodele bayesiene.
Căutarea în literatură a identificat 246 de articole care au fost evaluate din punct de vedere al eligibilităţii, dintre care 21 de studii au fost incluse în NMA, printre care şi opt studii efectuate pe populaţii cu mutaţie EGFR pozitivă. În populaţia totală, HR estimat al PFS (95% interval credibil, CrI) pentru afatinib în comparaţie cu gefitinib a fost de 0,70 (0,40–1,16) şi în comparaţie cu erlotinib a fost de 0,86 (0,50–1,50). Probabilitatea estimată ca afatinib să fie superior tuturor celorlalte tratamente, din punct de vedere al PFS, a fost de 70% în comparaţie cu 27% pentru erlotinib şi 3% pentru gefitinib; probabilitatea ca tratamentul chimioterapic să fie cel mai bun a fost de 0%. HR estimat (95% CrI) la pacienţii cu mutaţii comune a fost de 0,73 (0,42–1,24) pentru afatinib în comparaţie cu erlotinib şi 0,60 (0,34–0,99) pentru afatinib în comparaţie cu gefitinib. Rezultatele referitoare la OS nu au diferit semnificativ între tratamente.
În concluzie, în absenţa datelor de studiu de comparare directă a eficienţei dintre cele trei TKI de EGFR, analiza de faţă sugerează faptul că afatinib este o variantă alternativă de tratament la fel de viabilă ca erlotinib sau gefitinib, din punct de vedere al PFS. O comparaţie directă, bazată pe studii, a eficienţei acestor agenţi este necesară pentru a clarifica beneficiile relative ale acestora.
Sursa:
Popat S, et al. Afatinib in the treatment of EGFR mutation-positive NSCLC – A network meta-analysis. Lung Cancer (2014), http://dx.doi.org/10.1016/j.lungcan.2014.05.007
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat