Arhiva | | Arhiva stiri




CO-1686 continuă să prezinte rezultate promiţătoare în NSCLC rezistent la tratament


În conformitate cu ultimele rezultate de fază I/II ale programului de cercetare TIGER, inhibitorul EGFR de a treia generaţie CO-1686 continuă să demonstreze o activitate promiţătoare la pacienţii cu NSCLC care au dezvoltat rezistenţă după tratamentul anterior cu un inhibitor tirozin-kinazic (TKI) al EGFR. În studiul de fază I şi pe baza rezultatelor iniţiale ale studiului de fază II aflat în desfăşurare, agentul a produs o rată a răspunsului general (ORR) de 58% la toate nivelurile de dozare la participanţii la studiu cu mutaţii EGFR T790M confirmate prin biopsie. În plus, compusul nu a produs erupţii cutanate şi diaree, asociate în mod frecvent cu primele generaţii de inhibitori ai EGFR.

Dr. Lecia V. Sequist, specialist în oncologie medicală la Spitalul General Massachusetts din Boston şi profesor asociat de medicină la Şcoala Medicală Harvard, a prezentat rezultatele studiului în timpul unui simpozion de ştiinţă clinică din cadrul ediţiei din 2014 a Întâlnirii Anuale a ASCO şi le-a discutat într-un interviu acordat pentru OncLive. Pacienţii ce primesc terapie cu EGFR TKI pentru forme avansate de NSCLC dezvoltă în general rezistenţă după aproximativ 1 an, a explicat Sequist, iar această rezistenţă este adesea datorată mutaţiei T790M, care apare la aproximativ 50% - 60% dintre pacienţii trataţi cu EGFR. Aceasta a mai precizat că mutaţia apare în mod tipic după terapia cu EGFR; cu toate acestea însă, există un număr foarte mic de pacienţi care vor avea această mutaţie ca parte a tumorii lor. „Există de fapt unele controverse în domeniu privitoare la motivul pentru care mutaţia este atât de frecventă în momentul apariţiei rezistenţei”, a continuat Sequist. „Există de fapt la majoritatea persoanelor în momentul diagnosticului şi este prea mică pentru a o putea detecta iar atunci când o tratezi cu un EGFR TKI mutaţia creşte? Sau există o modificare care apare la nivel molecular în timp ce pacientul se află sub tratament?”

„Fapt important, acest medicament nu produce efectele adverse tipice cu care suntem obişnuiţi atunci când folosim inhibitori de EGFR”, a continuat Sequist, cum ar fi erupţiile şi diareea care apar la agenţii de prima şi a doua generaţie care inhibă EGFR. Studiul de fază II aflat în desfăşurare (NCT01526928) examinează administrarea de două ori pe zi a CO-1686 la doze de 500, 625 sau 750 mg ca terapie de a doua linie în două cohorte de expansiune de pacienţi cu mutaţie T790M-pozitivă. „Există mult entuziasm datorită activităţii care a fost constatate cu acest compus”, a spus Sequist, iar în alte trei studii din programul TIGER se înrolează pacienţi în 2014. TIGER 1 este un studiu de fază II/III care compară CO-1686 cu erlotinib ca terapie de primă linie la pacienţii cu mutaţie EGFR naivi la tratament la care nu s-a realizat screening pentru statusul T790M. TIGER 2 este un studiu de fază II cu un singur braţ care evaluează CO-1686 ca terapie de a doua linie la pacienţii cu NSCLC cu mutaţie EGFR, T790M pozitivi. Studiul randomizat de fază III TIGER 3 va evalua CO-1686 în comparaţie cu chimioterapia la pacienţii care au prezentat progresie sub un EGFR TKI de prima linie şi care sunt de asemenea T790M pozitivi.


Sursa:
Sequist LV, Soria JC, Gadgeel SM, et al. First-in-human evaluation of CO-1686, an irreversible, highly selective tyrosine kinase inhibitor of mutations of EGFR (activating and T790M). J Clin Oncol. 2014;32:5s (suppl; abstr 8010).