Evoluții generatoare de neclarități în cadrul studiilor asupra NSCLC
Cercetătorii au identificat câteva evoluţii generatoare de neclarităţi în cadrul studiilor randomizate de fază III asupra terapiei sistemice a NSCLC efectuate în timpul ultimelor trei decade.
„Rezultatele noastre identifică în mod clar o tendinţă alarmantă în studiile asupra NSCLC”, a spus Adrian G. Sacher, MD, autor principal al studiului publicat în numărul din 10 mai al Journal of Clinical Oncology (2014;32:1407-1411), studiu realizat în timp ce acesta activa ca hematolog/oncolog la Centrul pentru cancer Princess Margaret al Universităţii din Toronto, în prezent medic la Institutul pentru cancer Dana-Farber. „În general, acestea sunt mai mari, au mai puţine obiective semnificative clinic şi sunt mai puţin eficiente în identificarea medicamentelor utile din punct de vedere clinic”. Problematice în mod special sunt studiile ample realizate asupra unor populaţii neselectate care sunt suficienta putere statistica să detecteze diferenţe nesemnificative clinic, consideră Sacher. Cu toate acestea, unele studii cu metodologii promiţătoare evaluează pacienţi selectaţi in baza unor biomarkeri specifici care ar putea răspunde la agenţi ţintiţi, a adăugat acesta.
David H. Johnson, MD, Profesor şi Preşedinte al Departamentului de medicină internă al Şcolii de Medicină din cadrul Universităţii Texas, autorul unui editorial însoţitor (JCO 2014;32:1389-1391), consideră că o parte din informaţiile care au fost caracterizate în acest studiu drept posibile „veşti proaste” pot fi explicate de circumstanţe ale perioadei de timp particulare evaluate: De exemplu, studiile NCI din anii 1970 şi 1980 nu au fost bine concepute şi nu au fost capabile să deceleze diferenţe mici dar semnificative între studiile clinice. „Studiile au devenit mai ample ca răspuns la acest aspect, iar acesta este un lucru bun”.
Întrebat despre opinia sa privitoare la acest articol, Benjamin P. Levy, MD, hematolog-oncolog în cadrul Departamentului de Medicină al Mount Sinai Beth Israel şi Mount Sinai St. Luke's Roosevelt din New York, a afirmat că în ciuda unor rezultate ale acestui articol, cercetătorii implicaţi în studiile asupra NSCLC „se îndreaptă în direcţia corectă” şi că odată cu identificarea mutaţiilor cauzale şi cu dezvoltarea terapiilor ţintite, cercetătorii observă în această boală rate de răspuns şi durate de supravieţuire fără precedent.
Sursa:
Lindsey, Heather. Study Finds Disconcerting Trends in NSCLC Trials. http://journals.lww.com/oncology-times/Fulltext/2014/06250/Study_Finds_Disconcerting_Trends_in_NSCLC_Trials.2.aspx



O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”


Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9


Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie



Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
