Benralizumab ameliorează simptomele astmului
Un studiu de faza 2 multicentric, dublu-orb arată că benralizumab, anticorp monoclonal împotriva receptorilor interleukinei 5, reduce numărul de exacerbări și îmbunătățește funcția pulmonară la pacienții cu astm bronșic cu număr crescut de eozinofile. În rândul acestor pacienți, s-a înregistrat o scădere mai marcată a numărului de exacerbări, dar și o amelioarare mai importantă a FEV₁ în grupul care a primit substanța terapeutică, decât în grupul placebo.
Benralizumab este un anticorp monoclonal direcționat împotriva subunității alfa a receptorilor interleukinei 5, care determină scăderea numărului de eozinofile din sânge și de la nivelul căilor respiratorii. Un studiu de faza 2 multicentric, dublu-orb arată că benralizumab reduce numărul de exacerbări și îmbunătățește funcția pulmonară la pacienții cu astm bronșic cu număr crescut de eozinofile.
Studiul a inclus 606 subiecți, cu vârsta medie de 48 de ani, care experimentaseră cel puțin două exacerbări ale astmului în anul precedent. Toți subiecții primeau beta-agoniști cu durată lungă de acțiune sau corticosteroizi pe cale inhalatorie, în doze moderate (60%) sau doze mari (40%), iar 5% dintre aceștia foloseau corticosteroizi cu administrare orală. Scorul mediu al Chestionarului de Control al Astmului în 7 puncte, versiunea 6, a fost de 2,58, la includerea în studiu, iar volumul expirator forțat în prima secundă (FEV₁) era de 66,5%.
Subiecții au fost clasificați în funcție de statusul eozinofilic și de doza de corticosteroizi pe care o primeau (medie sau ridicată). Subiecții cu status eozinofilic pozitiv au fost randomizați pentru a primi benralizumab 2, 20 sau 100 mg sau placebo. Cei cu status eozinofilic negativ au fost randomizați pentru a primi benralizumab 100 mg sau placebo. Injecțiile au fost administrate la 1, 4, 8, 16, 24, 32 și 40 de săptămâni.
Rezultatele studiului au arătat că, în cazul pacienților cu status eozinofilic pozitiv, s-a înregistrat o scădere mai marcată a ratei de exacerbare în grupul care a primit 100 mg de benralizumab decât în grupul placebo (RR 0,59, p =0,096). Nu s-a înregistrat nicio diferență între ratele de exacerbare cu doze mai mici de benralizumab și placebo, sau în cazul subiecților cu status eozinofilic negativ (RR 0,78, p =0,284).
Ameliorarea FEV₁ a fost superioară în grupul cu doză de 20 mg comparativ cu grupul placebo (p =0,069), fiind mai importantă în grupul care a primit 100 mg (P=0.063). Atât scăderea ratei exacerbărilor cât și îmbunătățirea FEV₁ au fost mai marcate la pacienții cu un număr mai mare de eozinofile la momentul inițial.
În ceea ce privește evenimentele adverse, acestea au înregistrat o incidență mai mare în grupurile care au primit benralizumab decât în grupul placebo (71,9% vs 64,7%). În rândul pacienților tratați cu benralizumab s-au înregistrat mai multe cazuri de rinofaringită (11,4% față de 5,9%), cefalee (9,4% față de 7,2%), infecție a tractului respirator superior (7,5% față de 5,9%) și faringită (6,2% față de 3,6%) și mai puține cazuri de bronșită (7,0% față de 7,2%) și gripă (5,7% față de 6,3%), decât în grupul placebo.
Sursa: American Thoracic Society (ATS) 2014 International Conference
http://conference.thoracic.org/2014/
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
