Studiul PREDATORR: Aproape 2 milioane de români suferă de diabet zaharat
Prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200, arată rezultatele finale ale Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR).
Rezultatele sunt prezentate în premieră cu ocazia celui de-al 40-lea Congres al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, desfăşurat la Sibiu, în perioada 21-24 mai 2014.
Cifrele arată că în topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află Sudul ţării, unde s-a înregistrat o prevalenţă a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o prevalenţă a diabetului de 12,79%. Pe locul trei în topul prevalenţei diabetului se află regiunea de Nord-Est (12,38%), urmată îndeaproape de regiunile Sud-Vest (12,1%), Nord-Vest (11,69%) şi Sud-Est (10,44%). La polul opus, studiul PREDATORR arată că regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Vestul (8,2%) şi Centrul (9,99%) ţării.
Dintre pacienţii cu diabet zaharat, 20,69% au reprezentat cazuri nou depistate, iar 79,31% erau deja în evidenţa medicilor de familie. Altfel spus, studiul PREDATORR evidenţiază o rată de depistare superioară față de cea raportată în Europa. În ceea ce priveşte prediabetul, rezultatele studiului PREDATORR arată că există peste trei milioane de români cu prediabet, ceea ce înseamnă o prevalenţă de 18,4%.
“Aşa cum ne aşteptam în momentul în care am demarat acest amplu studiu naţional, numărul românilor cu diabet zaharat este mult mai mare decât cel al persoanelor existente în evidenţele medicilor diabetologi. Datele finale ale studiului PREDATORR indică o prevalență crescută a diabetului zaharat şi a prediabetului, cu o valoare dublă față de estimările anterioare. De asemenea, prevalenţa supraponderii şi a obezităţii este cu mult peste estimările anterioare, fapt care explică parţial prevalenţa crescută a diabetului şi a prediabetului. În acest context se impun, de urgentă, măsuri de implementare a Programelor naționale de prevenție a patologiei metabolico-nutritionale în populația generală a României”, a declarat prof. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Rezultatele finale ale studiului epdemiologic PREDATORR mai arată că peste 80% din populația adultă a României cu vârsta cuprinsă între 20-79 de ani prezintă anomalii ale lipidelor sanguine, în timp ce peste 2,6 milioane de români, cu vârsta cuprinsă intre 20-79 de ani, au hiperuricemie (sindrom caracterizat prin creşterea nivelului de acid uric în sânge).
„Studiul PREDATORR a fost unul din principalele mele obietive, când am preluat conducerea Societăţii Române de Diabet, Nutrţie şi Boli Metabolice. Coordonând o societate ştiinţifică, mi s-a părut un act de responsabilitate de a afla cu ce ne confruntăm în România în privinţa diabetului zaharat. Până la PREDATORR nu aveam niciun studiu clar şi ne raportam doar la datele venite din afara ţării. Acum, după o muncă extrem de solicitantă, avem date care să ne arate situaţia diabetului zaharat în România. A fost un efort intens şi le mulţumesc medicilor implicaţi, precum şi comitetului director al Societăţii de Diabet pentru că m-au sprijinit în elaborarea acestui studiu, precum şi Societăţii Române de Nefrologie”, a declarat prof. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Demarat in 2013, Studiul Naţional PREDATORR oferă o imagine clară asupra situaţiei diabetului zaharat, a bolii cronice de rinichi şi a comorbidităţilor asociate în România. Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice in parteneriat cu Societatea Romana de Nefrologie, timp de aproape un an şi jumătate, pe un eşantion reprezentantiv de aproximativ 3000 de persoane, din 101 de centre din ţară
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat