Paşi importanti în studiul Telocitelor
Telocitele, celulele din organismul uman descoperite de academicianul Laurentiu M. Popescu, au atins noi praguri în cercetarea medicală aprofundată la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, este de menţionat faptul că, pentru prima oară de la descoperirea Telocitelor, statul roman sprijină consistent cercetările, în cadrul unui proiect de anvergură intitulat „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED”.
Acestea au fost principalele teme abordate în cadrul conferinţei de presă de astăzi susţinută de directorul general al Institutului Naţional de Patologie “Victor Babeş” din Bucureşti, acad. Laurenţiu M. Popescualături de prof. dr. Mihnea Costoiu-ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, prof dr. Sorin Oprescu-primarul Capitalei şi acad I. Sinescu, rectorul UMF Carol Davila. De asemenea, a fost prezentat şi proiectul “Dezvoltarea resurselor umane –doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii”.
„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul Telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care, ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat” a declarat acad. Laurentiu M. Popescu. În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a cazurilor de deces din întreaga lume, s-a demonstrat recent că Telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. “Am demonstrat că Telocitele, pe lângă stimularea celulelor stem, participă la vindecarea muşchiului cardiac după infarct creând noi mici vase de sînge, capilare. Mai mult, au fost găsite Telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru „industria” de producere a valvelor cardiace artificiale” a ţinut să precizeze academicianul Laurentiu M. Popescu.
O altă noutate în cercetarea medicală a Telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă(pulmonară, cardiacă, hepatică) sau psoriazisul. De asemenea, numărul Telocitelor în inimă scade cu vârsta de patru sau cinci ori la adultul în vârstă faţă de copil.
Pe lista de noutăţi figurează şi demararea unei analize a genelor cromozomiale din Telocite, urmare a unui studiu amplu realizat împreună cu cercetatorii chinezi. „Împreună cu cercetătorii chinezi s-a făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din Telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din Telocite. Deocamdată sunt în curs de publicare rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule” a arătat academicianul Laurentiu M. Popescu.
Aceste noi progrese extrem de importante pentru medicina mondială au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul „Victor Babeş” condusă de Acad. Laurentiu M. Popescu în strânsă cooperare cu cercetători de calibru din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.
În ultimele luni, Institutul Naţional de Patologie “Victor Babeş” din Bucureşti a primit sprijin direct de la Ministerul Educaţiei prin Departamentul pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii prin proiectul „Modernizarea infrastructurii INCD Victor Babeş pentru cercetare avansată în medicina celulară şi moleculară-CAMED” ce se va derula pe o perioadă de 18 luni şi a cărui valoare este de peste 43,2 milioane lei. Proiectul este finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”.
“Pe lângă cooperarea internaţională directă, cercetarea Telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetării, printr-un amplu proiect de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii Institutului Victor Babeş, fapt ce deschide noi perspective atît pentru studiul Telocitelor, cît şi pentru alte domenii ale cercetării medicale” a mai adăugat directorul general al INCD-Victor Babeş, Acad. Laurentiu M. Popescu.
Un alt proiect aflat în derulare la INCD Victor Babeş “Dezvoltarea resurselor umane –doctoranzi şi postdoctoranzi-pentru cercetare de excelenţă în domeniile sănătate şi biotehnologii” va conduce la perfecţionarea în cercetarea de excelenţă din domeniile de sănătate şi biotehnologii a 78 de doctoranzi şi 28 de postdoctoranzi. Proiectul are o valoare eligibilă de peste 13 milioane de lei din care asistenţă financiară nerambursabilă la Fondul Social European de peste 12,7 milioane de lei. Proiectul este implementat de Institutul Naţional de Patologie “Victor Babeş” în parteneriat cu UMF „Carol Davila” Bucureşti şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
În prezent, Telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele 5 continente. Cele mai active ţări în cercetarea Telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China-acolo unde a fost prezentă şi echipa de cercetatori români- a fost realizat primul transplant de Telocite pe animale de laborator.
Academicianul Laurentiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de Patologie “Victor Babeş” din Bucureşti este primul român distins cu prestigiosul premiu “Magnolia Alba” acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai. Această înaltă distincţie a fost primită după ce Academia Internaţională de Cercetări Cardiovasculare cu sediul în Statele Unite ale Americii i-a acordat “Medalia de Aur 2012“, distincţie considerată de vârfurile medicinei internaţionale premiul Nobel pentru cardiologie.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat