Întreruperea omalizumabului nu se însoțește de fenomene de rebound

Specialiștii de la Universitatea din Bordeaux, Franța, au examinat date provenind de la 61 de pacienți cu astm alergic sever, persistent, cărora li s-a întrerupt tratamentul cu omalizumab datorită controlului bun al bolii pulmonare. Pacienții aveau vârste cuprinse între 6 și 82 de ani, cu o vârstă medie de 41 de ani. Toți sufereau de astm sever persistent, cu o durată medie a bolii de 22,3 ani și funcție respiratorie afectată, cu VEMS de 72% din valoarea prezisă. Nivelul seric mediu al imunoglobulinei E (IgE) a fost de 544 UI/ml.

Aproape toți pacienții primeau tratament cu corticosteroizi inhalatori, beta2-agoniști cu durată lungă de acțiune și unii primeau, de asemenea, un corticosteroid oral în doză de întreținere. La momentul întreruperii administrării omalizumabului, durata medie a tratamentului cu acest medicament era de 22,7 luni, durata medie a controlului terapeutic satisfăcător al astmului bronșic era de 15,1 luni și intervalul mediu fără exacerbări era de 8,7 luni.

Răspunsul la omalizumab a fost considerat "excelent" (răspuns complet) la 32 de pacienți și "bun" (îmbunătățirea marcată) la restul de 29 de pacienți. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la cei mai tineri pacienți (87,5% dintre copiii cu vârste între 6-11 ani au avut răspuns "excelent"). În plus, 45 de pacienți au raportat o ameliorare a comorbidităților alergice, inclusiv a rinitei perene, rinitei alergice sezoniere, sinuzitei și conjunctivitei.

Per ansamblu, controlul astmului a fost pierdut la 34 dintre cei 61 de pacienți, după un interval mediu de 13 luni de la întreruperea omalizumabului. Dintre aceștia, la 20 de pacienți medicamentul a fost din nou prescris, 6 înregistrând răspuns "excelent" și 8 un răspuns "bun" la reluarea terapiei, în timp ce doar 4 nu au răspuns la tratament.

Sursa: Respiratory Medicine
http://www.resmedjournal.com/article/S0954-6111(14)00060-2/abstract