Statinele, inflamația sistemică și riscul de deces în BPOC: studiul Rotterdam
Un studiu recent sugerează că tratamentul cu statine ar putea scădea inflamația căilor respiratorii la pacienții cu BPOC, îmbunătățind supraviețuirea acestora. Studiul observațional a înscris 7983 de persoane cu BPOC, care au fost monitorizate timp de până la 17 ani.
S-a constatat că mortalitatea a fost semnificativ crescută în rândul participanților cu valori inițiale crescute ale proteinei C reactive de înaltă sensibilitate. Utilizarea unei statine pentru minim 2 ani a fost asociată cu o scădere de 39%, semnificativă statistic, a riscului de deces din orice cauză.
Se cunoaște că pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) prezintă un proces inflamator la nivelul căilor respiratorii, care persistă mulți ani după renunțarea la fumat și nu este suprimat de tratamentul cu corticosteroizi sau cu vreun alt agent antiinflamator cunoscut. În studii recente statinele au demonstrat o activitate antiinflamatoare, demonstrată prin scăderea nivelurilor markerilor sistemici ai inflamației, cum sunt interleukina 6 și proteina C reactivă de înaltă sensibilitate (hs-CRP).
Pornind de la aceste date, cercetătorii din Olanda au investigat dacă statinele reduc mortalitatea la pacienții cu BPOC și dacă o astfel de reducere se asociază cu scăderea nivelului seric de hs-CRP. A fost realizat un studiu observațional care a inclus 7983 de persoane cu BPOC cu vârste de peste 55 de ani, care au fost monitorizate timp de până la 17 ani. În acest ineterval, 363 de pacienți au decedat, printre cauzele de deces numărându-se bolile cardiovasculare (38%, în principal boală cardiacă ischemică), neoplaziile (24%, în principal cancerul pulmonar) și bolile pulmonare (20%, în principal BPOC). Persoanele decedate pe parcursul perioadei de urmărire au fost potrivite în funcție de vârstă și sex cu 2345 de persoane cu BPOC care au supraviețuit.
Nu s-au identificat diferențe semnificative între cele două grupuri în utilizarea de medicamente cardiovasculare, incluzând statinele. De asemenea, nu a fost nicio diferență între grupuri din punct de vedere al colesterolemiei. Dimpotrivă, atunci când a fost luat în considerație nivelul seric al hs-CRP, mortalitatea s-a dovedit semnificativ mai mare în cazul participanților cu valori crescute ale acestuia la momentul inițial. Pacienţii care au avut nivelurile inițiale de hs-CRP sub 3 mg/l, indicând o inflamație sistemică mai puțin marcată, nu au prezentat o reducere a mortalității ca urmare a utilizării de statine. În cazul celorlalţi, efectul benefic al utilizării statinelor asupra mortalității a fost evident doar când durata de utilizare a acestora a depășit 2 ani. Totuşi, utilizarea de statine pentru minim doi ani a fost asociată cu o scădere semnificativă statistic (39%) a riscului de deces din orice cauză. Acest rezultat a fost independent de vârstă, sex, utilizarea altor medicamente, durata BPOC, numărul de pachete - ani fumate, nivelul colesterolului seric, indicele de masă corporală și covariabilele cardiovasculare.
Sursa: Pulm Pharmacol & Therapeutics
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1094553912001666
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat