Obezitatea, asociată cu incidența și gravitatea astmului la copii
Copiii supraponderali și obezi sunt mai susceptibili de a fi diagnosticați cu astm și de a avea forme mai grave de boală, arată un nou studiu care a inclus 623.000 de copiii și adolescenți, cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani. Comparativ cu copiii normoponderali, cei care erau supraponderali aveau un risc cu 16% mai mare de a fi diagnosticați cu astm, iar în cazul copiilor obezi riscul creștea cu 37%. În plus, copiii diagnosticați cu astm care aveau greutatea peste limitele normale au înregistrat mai multe exacerbări ale astmului și au utilizat mai des medicamente de salvare.
Asocierea dintre obezitatea infantilă și astm a fost analizată într-un lot format din 623.000 de copiii și adolescenți, cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani, aflați în evidența Kaiser Permanente Southern California din 2007 până în 2011. Niciunul dintre acești copii nu avea astm la momentul inițial, dar peste o medie de trei ani, 32.000 (circa 5%) au fost diagnosticați cu această afecțiune. S-a constatat că, cu cât greutatea corporală a copiilor era mai mare, cu atât creștea riscul ca aceștia să sufere de astm. Comparativ cu copiii normoponderali, cei care erau supraponderali aveau un risc cu 16% mai mare de a fi diagnosticați cu astm, copiii cu obezitate de grad scăzut aveau un risc cu 23% mai mare, iar în cazul copiilor cu obezitate gravă riscul creștea cu 37%.
În afară de asocierea cu incidența, s-a constatat și o legătură între greutatea corporală și gravitatea astmului. Dintre copiii care au dezvoltat astm, cei cu greutatea peste limitele normale au înregistrat mai multe complicații ale bolii decât cei normoponderali. De exemplu, în anul următor stabilirii diagnosticului, 10,6% dintre copiii obezi s-au prezentat la camera de gardă pentru manifestări asociate cu astmul, comparativ cu 8,7% dintre copiii cu greutate normală. De asemenea, copiii obezi au înregistrat mai multe exacerbări ale astmului și au utilizat mai des medicamente de salvare.
Cercetătorii sunt de părere că statusul inflamator pe care îl implică obezitatea poate afecta riscul de astm și severitatea acestuia. La aceasta se poate adăuga efectul mecanic direct al obezității asupra funcției pulmonare.
Sursa: Jurnalul American de Epidemiologie
http://aje.oxfordjournals.org/content/early/2013/07/25/aje.kwt093
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat