Tratamentul medicamentos crește rata de renunțare la fumat
Fumătorii care apelează la consiliere în vederea renunțării la fumat au mai multe șanse de reușită dacă iau, de asemenea, medicamente. Un studiu recent arată că, în comparație cu fumătorii care au primit consiliere și un preparat placebo, cei cărora li s-a administrat tartrat de vareniclină sau clorhidrat de bupropionă au obținut rezultate mai bune. Vareniclina a fost asociată și cu o suprimare generalizată a depresiei și scăderea satisfacției fumatului, comparativ cu alte tratamente.
Pe lângă consilierea în vederea renunțării la fumat administrarea de medicamente crește rata de succes. Un studiu recent arată că, în comparație cu fumătorii care au primit consiliere și un preparat placebo, cei cărora li s-a administrat tartrat de vareniclină sau clorhidrat de bupropionă au obținut rezultate mai bune.
Cercetătorii de la University of Texas MD Anderson Cancer Center din Houston au inclus în studiu 294 de voluntari care doreau să renunțe la fumat. Toți au primit 10 ședințe de consiliere intensivă, plus 12 săptămâni de tratament cu vareniclină, bupropionă, sau placebo, începând cu aproximativ două săptămâni înainte de momentul întreruperii fumatului.
Obiectivul studiului a fost "abstinența prelungită", în care recidiva era definită ca cel puțin șapte zile consecutive de fumat, sau de fumat cel puțin o țigară pe parcursul a două săptămâni consecutive, după încheierea unei perioade de grație post-renunțare la fumat de două săptămâni.
Rapoartele pacienților cu privire la abstinență au fost verificate prin nivelul de monoxid de carbon expirat (pentru pacienții care s-au prezentat personal pentru urmărire) sau prin nivelul de cotinină în mostre de salivă (trimise de pacienții care nu au putut reveni în persoană). Despre pacienții pierduți din urmărire s-a presupus că au recidivat.
La sfârșitul tratamentului, rata de "abstinență prelungită" a fost de 58,1% cu vareniclina, 46,1% cu bupropion și 26,4% cu placebo. La șase luni de la data renunțării, ratele de abstinență prelungită au fost 38,4%, 26,5%, respectiv 17,9%. Ratele de abstinență pentru vareniclină au fost semnificativ mai mari decât cele pentru placebo, la toate momentele evaluării. În cazul bupropionului, diferența față de placebo s-a menținut semnificativă până la trei luni de la întreruperea tratamentului, dar nu și la vizita de urmărire de 6 luni.
Vareniclina a fost asociată și cu o atenuare generalizată a depresiei și scăderea satisfacției fumatului, comparativ cu alte tratamente. Autorii studiului susțin că, prin faptul că vareniclina reduce simptomele depresive în rândul fumătorilor care încearcă să renunțe, determină o experiență mai agreabilă a renunțării la fumat, care ar putea să-i încurajeze pe cei care nu au reușit să încerce din nou.
Sursa: JAMA Psychiatry
http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1672837
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat