ONCOLOGIE
Patologia colului uterin - o abordare la standarde înalte
Pentru a lupta eficient cu cancerul de col uterin este nevoie de performanță, atât în ceea ce privește organizarea și implementarea unui program de screening, cât și în ceea ce privește abordarea diagnostică și terapeutică. Acestea sunt concluziile lucrărilor celei de a III-a ediții a prestigioasei Conferințe naționale organizate de Clinica Micomi și Fundația Acțiune pentru sănătatea femeilor sub tema „Prevenția și tratamentul precancerului de col uterin în practica clinică”.
În ciuda faptului că România ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancerul de col uterin, afecțiune prevenibilă și cu mari șanse de vindecare în stadii precoce, abia în acest an a fost demarat un program național de screening.
„Ca orice început și implementarea acestui program național este dificilă, fapt datorat mai multor factori, dintre care unii vizibili de la prima lectură a normelor de aplicare publicate, iar alții descoperiți în timpul parcurgerii etapelor de organizare”, spune dr. Andreea Ștefănescu, de la Spitalul universitar de urgență Elias.
Ca puncte slabe, dr Ștefănescu amintește lipsa de încredere și entuziasm a personalului medical, justificată atât prin experiențele precendente cu alte programe cât și prin faptul că medicul de familie, veriga cheie a acestui program, ar avea multiple obligații (printre care și realizarea bazei de date), fără a li se asigura logistica necesară. De asemenea, tot puncte slabe sunt lipsa unor baze de date unitare, a stabilirii laboratoarelor de referință pentru citologie și suportul mai slab administrativ în cazul unităților spitalicești pluridisciplinare.
Trebuie subliniat, însă, că până în prezent, s-au derulat totuși câteva programe regionale, dintre care cel desfășurat la Cluj în 2002-2005 a avut rezultate remarcabile, fiind apreciat și la nivel internțional.
Ce se întâmplă în acest domeniu în alte părți ale lumii?
La nivelul Uniunii Europene, există programe organizate, dar și mult abordări oportunistice. Spre deosebire însă de România, aceste abordări le au stetele unde rata mortalității prin cancer de col uterin este foarte mică (ex. Franța sau Germania), a arătat într-o prezentare foarte bine documentată biolog Oana Petcu.
Modelul european de screening are la bază Ghidul de screening pentru cancerul cervical (European Guidelines for Quality Assurance in Cervical Cancer Screening), publicat în 2008 și revizuit în 2010. Acesta descurajează screeningul oportunistic și recomandă ca test standard citologia la grupa de vârstă 20-65 de ani, la intervale de 3-5 ani. Reducerea incidenței cancerului prin aplicarea unui program de screening se estimează a fi de 91% (dacă e organizat la fiecare 3 ani) și de 84% (dacă e organizat al fiecare 5 ani).
Ghidul european are numai diferențe de nuanță față de cel american, dar criteriile de control al calității sunt identice.
În ceea ce privește SUA, în 15 martie 2012 au fost publicate noi recomandări privind screeningul pentru cancerul de col uterin, prin care se face trecerea de al modelul tradițional de testare anuală la mărirea intervalului de testare în funcție de grupele de vârstă. Pentru prima dată este inclusă și testarea HPV asociată citologiei. Astfel, nu se recomandă efectuare screeningului înaintea vârstei de 21 de ani, indiferent de activitatea sexuală. La fel în cazul femeilor peste 65 de ani, testate adecvat până la această vârstă. La grupa de vârstă 21-29 de ani se recomandă efectuarea doar a citologiei din 3 în 3 ani. Însă, opiniile specialiștilor, reflectate în ghidurile societăților respective, diferă în ceea ce privește examinarea femeilor din grupa de vârstă: citologie plus testare HPV la fiecare 5 ani sau citologia la fiecare 3 ani. Se încurajează vaccinarea profilactică împotriva HPV, dar, chiar și la femeile vaccinate, se recomandă aplicarea în continuare a testelor de screening.
Varianta integrală in ediția tiparită.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat