NEUROPATIE DIABETICA

Simpozion EASD 2012: beneficiile benfotiaminei în tratamentul patogenic al neuropatiei diabetice


Benfotiamina blochează patru căi metabolice esenţiale, cauze ale leziunilor produse de hiperglicemie, producând ameliorarea simptomelor bolii

Neuropatia diabetică este una dintre cele mai comune complicaţii ale diabetului şi poate produce pacienţilor o suferinţă semnificativă, de la durere la piciorul diabetic cu posibilă amputaţie consecutivă şi mortalitate cardiovasculară crescută. Terapiile curente sunt orientate asupra optimizării controlului metabolic şi asupra măsurilor de natură simptomatică. Însă, aşa cum o demonstrează faptele, succesul este limitat şi sunt necesare strategii suplimentare.

Beneficiul pe care terapiile eficiente din punct de vedere patogenic, cum este cazul benfotiaminei, îl poate avea asupra cursului bolii şi asupra calităţii vieţii pacienţilor a constituit unul dintre subiectele principale comentat de experţi de renume care s-au reunit la Berlin în data de 4 octombrie a acestui an în cadrul unei conferinţe organizate de Wörwag cu ocazia celei de-a 48-a Întâlniri Anuale a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD).

„Aproximativ unu din trei diabetici este afectat de polineuropatie. Cu simptome de tipul durerii, paresteziilor sau alodiniei, neuropatia periferică afectează în mod semnificativ calitatea vieţii pacienţilor”, a spus Prof. Dr. Oliver Schnell de la Asociaţia Grupului de Cercetare în Diabet din cadrul Centrului Helmholtz din Berlin, acesta indicând totodată faptul că aproximativ 50% dintre pacienţi prezintă o percepţie redusă a durerii, fapt care poate avea drept rezultat leziuni nedetectate la nivelul piciorului. „Aceste răni conduc adesea la amputaţii şi în consecinţă sunt rezultate catastrofale pentru pacienţi”, a adăugat Prof. Dr. Irina Gurieva de la Academia Medicală Rusă pentru Educaţie Postuniversitară din Moscova.

De asemenea, un alt speaker prezent la această manifestare, Prof. Dr. Leszek Czupryniak, de la Universitatea Medicală din Lotz, Polonia, a completat tabloul general al acestei afecţiuni, precizând faptul că suferinţa asociată cu neuropatia şi amputaţiile are consecinţe economice majore, atât pentru persoana implicată, cât şi pentru societate.

Diabeticii suferă în mod tipic de o formă simetrică, senzitivo-motorie, a polineuropatiei, care se dezvoltă pe fundalul modificărilor metabolice şi microvasculare, induse de hiperglicemia cronică şi de factorii de risc cardiovasculari, a explicat Prof. Dr. Solomon Tesfaye de la Unitatea de Cercetare în Diabet a Spitalului Regal din Hallamshire, Anglia.

Obiectivul care poate fi stabilit cel mai precoce, precum şi primul indicator fiabil al neuropatiei diabetice, implică măsurarea vitezei reduse a conducerii nervoase, aspect care în general poate fi omis din punct de vedere al abordării clinice, a mai spus Dr. Tesfaye. În practica din clinică, inspecţia piciorului şi testele neurologice simple pot fi instrumente diagnostice.

“Din punct de vedere al mortalităţii crescute a pacienţilor diabetici, neuropatia diabetică vegetativă cardiacă (NDVC) ar putea de asemenea să beneficieze de mai multă atenţie în practica medicală”, a adăugat Prof. Dr. Vincenza Spallone de la Universitatea din Roma, Italia. Aceasta, în ciuda faptului că afectează un procent de până la 20 %, şi deşi are o valoare prognostică importantă, rămâne adesea nedetectată: „În condiţiile în care diabetul în sine afectează speranţa de viaţă, în mod particular ca urmare a mortalităţii cardiovasculare crescute, NDVC agravează la rândul său prognosticul”.

“Hiperglicemia afectează nu în ultimul rând şi creierul”, a adăugat Prof. Dr. Boris Mankovsky de la Institutul de Endocrinologie şi Metabolism din Kiev, Ucraina, diabeticii fiind supuşi unui risc crescut de demenţă şi de accidente vasculare cerebrale, unele studii demonstrând chiar o prevalenţă crescută a depresiei şi a anxietăţii.

În acest context, fundaţia terapiei neuropatiei trebuie întotdeauna să fie optimizarea nivelurilor glicemice şi managementul celorlalţi factori de risc. „Nu doar consumul crescut de alcool, dar şi factorii de risc cardiovasculari tradiţionali, cum ar fi obezitatea viscerală, hipertensiunea, hiperlipidemia şi fumatul, joacă un rol în dezvoltarea şi progresia neuropatiei diabetice, necesitând astfel prevenţie şi tratament”, a spus Prof. Dr. Dan Ziegler de la Spitalul Universitar şi Centrul Leibniz pentru Cercetare în Diabet din Dusseldorf, Germania.

Incidenţa care se menţine crescută a neuropatiei diabetice, precum şi influenţa puternică a bolii asupra calităţii vieţii şi a prognosticului acestor pacienţi indică necesitatea unor strategii de tratament mai complexe, motiv pentru care cercetătorii au făcut apel la măsuri terapeutice suplimentare cu ţintă patogenică: „Terapia orientată patogenic ţinteşte reducerea, stoparea sau chiar reversia evoluţiei neuropatiei, precum şi ameliorarea simptomelor acesteia”, a explicat Prof. Dr. Peter Kempler de la Universitatea Semmelweis din Budapesta, Ungaria.

„Benfotiamina blochează patru căi metabolice esenţiale, cauze ale leziunilor produse de hiperglicemie”, a adăugat acesta. Ca activator al transketolazei, benfotiamina promovează degradarea glucozei pe calea pentozofosfatului inhibând deci căile patogenice, cum este cazul metabolismului hexozaminei, metabolismului protein-kinazei C, al metabolismului poliolic şi al formării endoproduselor avansate de glicare.

În studiile clinice realizate atât pe pacienţii diabetici, dar şi pe fumătorii non-diabetici, a fost posibilă demonstrarea în mod suplimentar a efectelor protectoare la nivel vascular ale benfotiaminei. După cum a explicat Dr. Alin Ştirban (Institutul Profil pentru Cercetare Metabolică din Neuss, Germania), pe baza propriilor date de studiu, benfotiamina contracarează disfuncţia endotelială, care este cauzată de nivelurile crescute ale endoproduselor avansate de glicare, protecţia vasculară părând a se realiza în special în cazul în care nu sunt prezente leziuni vasculare avansate.

Varianta integrală in ediția tiparită.