MEDICINA VIITORULUI
PHGEN II – conferinţa finală şi Declaraţia de la Roma
Membrii PHGEN II s-au întrunit în perioada 19 – 20 aprilie în capitala Italiei pentru o conferinţă finală, marcând încheierea fazei curente a proiectului şi emiţând concluziile de etapă prin „Declaraţia de la Roma”.
În secolul 21, practica din domeniul sănătăţii publice nu va putea să ignore impactul genomicii şi al biologiei celulare şi moleculare. Va fi necesară luarea în considerare a unor elemente care includ, printre altele, natura complementară a modelelor sociale şi biologice ale bolilor, excepţionalismul genetic, pregătirea publicului şi a pacientului de a răspunde la informaţiile genomice, relaţia dintre indivizi şi populaţii, precum şi conceptele de stratificare a populaţiei. Sistemele sanitare vor trebui să-şi adapteze practicile şi modul de organizare pentru a include noi tehnologii de secvenţializare, expertize bioinformatice şi evaluări adecvate ale testelor genetice şi moleculare. Legăturile cu sectorul comercial vor creşte în importanţă. De asemenea, impactul asupra ţărilor aflate în dezvoltare nu va putea fi ignorat şi va necesita o atenţie specială.
Deoarece determinanţii genomici fac parte dintre determinanţii sănătăţii şi din informaţiile sanitare şi deoarece aceştia sunt recunoscuţi cu greu ca jucând un rol cheie în înţelegerea bolilor şi în prevenţia ţintită, în acest domeniu aflat în dezvoltare rapidă sunt necesare atât schimburile de idei, cât şi de bune practici. Astfel, informaţiile cu bază genomică au un puternic caracter holistic şi includ nu numai toate datele „omice”, dar şi factorii de mediu, socioeconomici şi de stil de viaţă, împreună cu informaţiile referitoare la sistemele de sănătate.
Acestea ar putea constitui în principal premisele „de lucru” ale proiectului european PHGEN II, ai cărui membri s-au întrunit în perioada 19 – 20 aprilie în capitala Italiei pentru o conferinţă finală, marcând încheierea fazei curente a proiectului şi emiţând concluziile de etapă prin „Declaraţia de la Roma”.
Varianta integrală in ediția tiparită.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
