JURĂMÂNTUL LUI HIPOCRATE
Prof. Dr. Hans Lehrach, coordonatorul proiectului ITFoM: “Intenţionăm să pavăm calea către o medicină personalizată reală
“Modelul pacientului virtual nu doar integrează toate informaţiile referitoare la un individ, ci totodată în acest model vor fi incluse toate cunoştinţele disponibile obţinute din cercetare şi din publicaţii. În consecinţă, modelul furnizează o bază de cunoştinţe mult mai comprehensivă pentru un clinician în funcţie de care acesta să poată lua deciziile necesare pentru tratamentul unui pacient. Pacientul beneficiază de această abordare inovatoare primind un tratament ajustat, mult mai eficient şi care evită efectele adverse ale unui tratament eronat sau supradozat”, spune domnul profesor Lehrach, coordonatorul ITFoM, într-un articol excepțional, pe care ni l-a oferit în exclusivitate și pe care îl puteți parcurge în continuare.

Ideea ITFoM a apărut cu mult timp înainte, după ce Iniţiativa pentru Genomul Uman a avut atât de mult succes. În ultimii 10 ani, dezvoltarea noilor tehnici pentru analiza materialului biologic la toate nivelurile a permis abordarea mult mai profundă a funcţionării celulelor, ţesuturilor, organelor şi a organismelor ca întreg. Tehnologiile genomice funcţionale au generat un volum uriaş de date care au necesitat o abordare complet nouă pentru analiza şi integrarea informaţiilor; acesta a fost punctul de plecare al biologiei sistemelor ca disciplină ştiinţifică nouă care generează metode pentru conectarea informaţiilor heterogene şi complexe, pentru elucidarea funcţionării sistemelor biologice ca întreg.
Esenţa biologiei sistemelor o constituie dezvoltarea modelelor computaţionale care permit integrarea acestor date şi generează o înţelegere fundamentală a sistemelor biologice. Aceste noi progrese au permis pentru prima dată ideea că ar fi posibilă utilizarea abordării biologiei sistemelor pentru a elucida procesele patologice, precum şi folosirea acestor cunoştinţe pentru practica clinică. Progresele recente în tehnologia de secvenţializare furnizează acum instrumentele care sperăm că vor analiza în curând genomul şi transcriptomul fiecărui pacient/fiecărei persoane şi vor utiliza aceste informaţii pentru optimizarea tratamentului şi a strategiilor de prevenire.
Alte informaţii biologice, cum ar fi cele legate de proteomică şi de metabolomică vor intra de asemenea curând în practica clinică şi vor permite informaţii mult mai precise referitoare la starea de zi cu zi a unui pacient şi la succesul monitorizării unei strategii de tratament. Tehnologiile de tipul imagisticii şi de detectare vor deveni de asemenea o parte a sistemului diagnostic şi vor fi integrate în modelul „pacientului virtual”.
Cititi articolul integral in editia tiparita.



O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”


Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9


Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie



Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
