Campania Educaţională SOS CARDIO oferă primele rezultate: se estimează că peste 10% din populaţia informată despre factorii de risc a acţionat
Testul Cartonaselor a trimis la doctor zeci de mii de oameni
Printr-un test simplu pe site-ul soscardio.ro, oricine şi-a putut evalua riscul de a se îmbolnăvi de boala cardiovasculară în următorii ani
Bucureşti, 13 martie 2012 – Fundaţia Română a Inimii a anunţat astăzi primele rezultate ale Campaniei de educaţie a populaţiei pentru prevenţia bolilor cardiovasculare în România, SOS CARDIO – Atenţie, risc cardiovascular!
La mai putin de un an de la lansare, Campania SOS CARDIO a adus la doctor aproximativ 10% din populaţia la care a ajuns mesajul. Fundaţia Română a Inimii a lansat în mai 2012 campania SOS CARDIO, campanie de educaţie a populaţiei pentru prevenţia bolilor cardiovasculare.
România ocupă un nedorit loc fruntaş în topul deceselor din cauze cardiovasculare din lume. Există studii care arată că doi din trei români mor prin boli cardiovasculare, că unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar accidentul vascular cerebral reprezintă o afecţiune frecventă.
“A controla riscul cardiovascular înseamnă să poţi prelungi speranţa de viaţă cu cel puţin zece ani”, declară Prof. Dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, iniţiatoare a campaniei SOS CARDIO – Atenţie, risc cardiovascular!
Campania SOS CARDIO a luat naştere dintr-o îngrijorare justificată. Potrivit statisticilor, în 2020, boala cardiovasculară va deveni “ucigaşul numărul unu” la nivel mondial, depăşind bolile infecţioase.
Testul Cartonaşelor în cifre
Succesul Campaniei SOS CARDIO s-a bazat pe Testul Cartonaşelor, un instrument simplu, la îndemâna oricui, conceput pentru autoevaluarea riscului de boală cardiovasculară. Au fost create zece cartonaşe, fiecare dintre ele reprezentând un factor de risc. Răspunzând online la zece întrebări simple, oricine şi-a putut evalua riscul cardiovascular.
- Un total de 63,538 de persoane şi-au făcut online Testul Cartonaşelor.
- Rezultatele arată că factorii de risc cei mai întâlniţi sunt: fumatul, stresul şi hipertensiunea.
- Testul Cartonaşelor a fost completat de 33,560 de bărbaţi şi 29,978 de femei.
- În Bucureşti, 14,004 de persoane au parcurs Testul, iar în ţară 49,534.
- O treime din cei care au completat Testul sunt fumători, procentul fiind uşor mai mare la bărbaţi.
- Stresul însă este prezent la 80% dintre respondenţi, hipertensiunea la 50%, iar obezitatea caracterizează 30% dintre cei care au completat Testul Cartonaşelor.
“România ocupă unul dintre ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, românii trăind cu zece ani mai puţin decât cetăţenii altor ţări din cauza bolilor cardiovasculare. De obicei, doctorii dau doar ani vietii, noi vă ajutăm să daţi şi viaţă anilor”, a subliniat preşedintele FRI, Prof. Dr. Dan Gaiţă.
Despre Campania SOS CARDIO şi rolul acesteia
Campania îşi propune să conştientizeze populaţia despre factorii de risc cardiovascular şi acumularea lor. Cei mai mulţi dintre noi avem, în acelaşi timp, mai mulţi factori de risc (fumăm, suntem sedentari, ducem o viaţă stresantă, avem în familie un istoric cardiovascular, avem valori crescute ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului etc). Aceşti factori de risc, luaţi împreună, definesc riscul nostru cardiovascular global.
Cu alte cuvinte, cu cât adunăm mai mulţi factori de risc cardiovascular, riscul cardiovascular global este mai mare. Acesta se calculează prin multiplicarea riscurilor aduse de fiecare factor de risc şi nu este simpla sumă a acestora. De aceea, evaluarea periodică a riscului cardiovascular global este importantă pentru sănătatea cardiovasculară.
Ceea ce trebuie să mai ştim este că bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după instalarea menopauzei, adică în jurul vârstei de 55 de ani.
"Aplicarea măsurilor de prevenţie va avea cel mai mare impact în scăderea mortalităţii cardiovasculare, cu costuri foarte scăzute pentru societate. Prevenţia cardiovasculară trebuie făcută la toate vârstele. Presa ne-a susţinut în transmiterea mesajelor de-a lungul celor zece luni de campanie", a declarat Prof. Dr. Dragoş Vinereanu, Preşedintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătătii, şi Secretar al Fundaţiei Române a Inimii.
“Educaţia este piatra de temelie pentru o decizie informată, pentru o viaţă sănătoasă. Am susţinut şi vom continua să susţinem această campanie pentru că suntem conştienţi de rolul nostru în faţa pacienţilor”, declară Radu Răşinar, directorul general AstraZeneca România, compania farmaceutică ce susţine această campanie.
Scrie din Inimă, premierea jurnaliştilor implicaţi
Campania SOS CARDIO a însemnat şi o provocare pentru jurnalişti: concursul Scrie din Inimă. Concursul şi-a propus să stimuleze creaţia jurnalistică, iar subiectul a fost informarea populaţiei asupra factorilor de risc cardiovascular şi asupra metodelor de reducere a riscului, cu focus pe Testul Cartonaşelor. Din cei 41 de jurnalişti înscrişi în concurs, 12 au câştigat marele premiu: câte un i-Pad.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat