CERCETARE

Cum arată viitorul în prevenţia cardio-vasculară: Axanum, aprobat în UE

Combinaţia fixă de acid acetilsalicilic (81 mg) şi esomeprazol (20 mg) a primit aprobarea pentru a fi administrată pacienţilor din Uniunea Europeană pentru  prevenirea evenimentelor trombotice cardio- şi cerebrovasculare la pacienţii cu risc înalt cardio-vascular, care prezintă risc de apariţie al ulcerului gastric şi/sau duodenal.

Acidul acetilsalicilic (notoriu sub numele de aspirină) în doze scăzute este recomandat pentru pacienţii cu risc cardio-vascular înalt, cu scopul prevenirii apariţiei evenimentelor cardio-vasculare severe, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Efectul benefic profilactic este pus însă permanent în balanţă cu efectul advers manifestat la nivelul mucoasei gastro-intestinale, prin apariţia ulcerului gastro-duodenal şi a complicaţiilor acestuia.

Chiar şi la doze mici, acidul acetilsalicilic este asociat cu efecte adverse gastro-intestinale, în mod particular la pacienţii care au un risc gastro-intestinal - cum sunt pacienţii în vârstă sau cei cu istoric de ulcer gastro-duodenal. Efectele adverse variază de la simpla simptomatologie peptidică la forme severe, precum sângerările şi perforaţia gastro-intestinală. Incidenţa complicaţiilor ulcerului este de două ori mai mare la cei care primesc aspirină, comparativ cu grupul de control, cu atât mai mult cu cât durata administrării aspirinei depăşeşte 3 luni. Riscul de hemoragie gastro-intestinală rămâne ridicat pe toată durata tratamentului cu aspirină.

Incidenţa hemoragiei digestive superioare a crescut paralel cu utilizarea pe scară largă a aspirinei în prevenţia cardiovasculară. De multe ori, nici forma enterosolubilă de aspirină nu protejează împotriva apariţiei acestei complicaţii. Hemoragia digestivă superioară poate să apară fără a fi anunţată de un alt simptom, ducând la întreruperea tratamentului cu aspirină.

Varianta integrala in editia tiparita.