MEDICAMENTELE BIOSIMILARE

Profesorul M. Aapro: „Biosimilarele reprezintă o soluţie pentru pacienţi, dar şi pentru bugetele sănătăţii”

Biosimilarele reprezintă o categorie terapeutică deosebit de importantă în oncologie. Ghidul EORTC, elaborat prima dată în 2006, când nu erau disponibile biosimilarele, a a fost actualizat recent şi a luat în considerare şi aceste noi opţiuni terapeutice.



Un punct în discuţie legat de biosimilare, în ultimii ani, s-a referit la înţelegerea greşită a procesului de producţie a acestora, din partea medicilor în general, nu doar a celor oncologi. Ne bucurăm ca Agenţia Europeană a Medicamentului a impus criterii foarte stricte de asigurare a calităţii întregului proces de producţie a biosimilarelor, pentru ca acestea din urmă să ofere standarde de calitate la fel de înalte ca medicaţia originală”, a punctat profesorul Aapro, pentru care procesul de producţie şi provocările specifice pentru medicamentele obţinute prin biotehnologie au dus la apariţia termenului de „biosimilare”, în locul încadrării în clasa deja cunoscută a genericelor: „Există diferenţe minore de la un lot de biosimilar la altul, care nu schimbă proprietăţile terapeutice, dar care fac ca moleculele să nu fie identice.

Aceste modificări sunt prezente şi la medicamentele originale obţinute prin biotehnologie, cât şi la biosimilare”. Biosimilarele sunt aprobate în domeniul oncologiei pentru tratamentul neutropeniei febrile (G-CSF), dar şi în terapia anemiei (eritropoietina). „Avem deja experienţă cu folosirea acestora, iar în acest moment se află în derulare un studiu pan-european care include peste 2.000 de pacienţi cu netropenie febrilă trataţi cu biosimilar de G-CSF şi în urma căruia putem întări şi extinde concluziile pe care le ştim acum”, a punctat profesorul Aapro, considerând că „biosimilarele reprezintă o soluţie viabilă pentru pacienţi, dar şi pentru bugetele sănătăţii, cu atât mai mult în state în curs de dezvotare precum România