PRADAXA ÎN ROMÂNIA
Fibrilaţia atrială – descrierea şi managementul bolii
Fibrilaţia atrială este cea mai comună afecţiune cardiovasculară care determină modificarea ritmului cardiac, afectând aproximativ 1% din populaţie. 1 din 4 adulţi cu vârsta de peste 40 de ani dezvoltă fibrilaţie atrială pe parcursul vieţii lor
Peste 6 milioane de europeni suferă de fibrilaţie atrială, estimându-se că prevalenţa bolii se va dubla în următorii 50 de ani, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. Fibrilaţia atrială (FA) determină o creştere a riscului de accident cardiovascular cerebral de 5 ori, unu din 5 atacuri cerebrale vasculare fiind atribuite acestei aritmii, cu o posibilitate mai mare de a cauza decesul.
La majoritatea pacienţilor, pare a exista o progresie către forme persistente sau permanente de FA, asociate cu dezvoltarea ulterioară a complicaţiilor trombo-embolice. Una dintre problemele FA este reprezentată de natura deseori silenţioasă a bolii, aproximativ o treime din pacienţi nefiind conştienţi de existenţa FA.
Clinic, se disting 5 tipuri de FA atrială, bazându-ne pe prezentarea şi durata aritmiei:
- Orice pacient care se prezintă cu FA pentru prima oară este considerat a avea FA de prim diagnostic, indiferent de durata aritmiei sau de prezenţa sau severitatea simptomelor legate de FA.
- FA paroxistică se încheie fără a fi necesară o intervenţie exterioară, de obicei în maxim 48 de ore. Deşi paroxismele FA pot continua până la 7 zile, perioada de 48 de ore este importantă clinic, deoarece după aceasta şansa de conversie spontană este redusă şi tratamentul anticoagulant trebuie luat în considerare.
- FA persistentă este prezentă atunci când un episod de FA fie durează mai mult de 7 zile, fie necesită terminarea prin cardioversie, fie medicamentoasă, fie electrică.
- FA persistentă de lungă durată, care a durat mai mult de un an la momentul când se decide adoptarea unei strategii de control a ritmului.
- FA permanentă există atunci când prezenţa unei aritmii este acceptată de pacient şi medic. Ca atare, intervenţiile de control a ritmului nu sunt adoptate, prin definiţie, la pacienţii cu FA permanentă. Dacă o intervenţie are loc, atunci aritmia este considerată FA persistentă de lungă durată.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat
