PRADAXA ÎN ROMÂNIA

Dabigatran – de la idee la moleculă activă clinic

Hemostaza este esenţială pentru păstrarea echilibrului în corpul uman, coagularea sângelui fiind afectată în numeroase situaţii patologice. Principalul factor din cascada coagulării care este afectat în cadrul acestor patologii este trombina, rezultând astfel dezechilibre ale hemostazei ce determină apariţia trombozei.

În momentul începerii studiilor pentru crearea unui nou medicament, în Biberach (Germania, 1992), cercetătorii deţineau informaţia necesară despre structura situsului activ al moleculei de trombină şi „pe baza acestei informaţii am reuşit să creăm o nouă substanţă activă, care ocupă situsul activ al trombinei [determinând o inhibiţie reversibilă a acestuia].

Primii compuşi creaţi în acest fel nu au avut o activitate foarte puternică, dar după îmbunătăţirea lor am reuşit să obţinem molecula de dabigatran … Aveam o problemă de rezolvat: compuşii studiaţi prezentau efecte secundare cardiovasculare, iar în acea perioadă de timp nu deţineam informaţii despre motiv.

În cadrul Boehringer Ingelheim [compania producătoare] existau alte programe similare, care au permis aplicarea informaţiilor obţinute în cadrul acestora noilor molecule studiate … În final, dabigatran nu prezintă nici un efect secundar cardiovascular”, îşi aminteşte domnul Norbert Hauel, cercetător în echipa care a lucrat la sinteza dabigatran.

Prima sinteză reuşită a moleculei de dabigatran a avut în 1996, după 4 ani de studii biochimice şi in silico. „Procedura normală pentru noi, când primim compusul de la colegii noştri, este de a testa potenţa medicamentului in vitro. Ulterior căutăm efectul anticoagulant (in vitro) şi după ce se dovedesc active începem testele in vivo pentru tromboză arterială sau venoasă”, completează Wolfgang Wienen, şeful Departamentului de Cercetare Tromboembolică/Cardiovasculară, Boehringer Ingelheim, Germania.