ONCOLOGIE
Medicina personalizată în domeniul prevenţiei cancerului de col uterin
Dr. Mihaela Badea spune că "Chiar dacă medicina viitorului va fi mai “personalizată” prin recurgerea la teste genomice, proteomice şi la terapii ţintite, cred că şi ea va păstra sensul semantic profund uman al asistenţei dedicate fiecărei persoane din medicina clasică, adică relaţia specială empatică medic-pacient"
Experienţa personală de peste 8 ani în domeniul patologiei cervicale în sistem privat, în Clinica MICOMI, mi-a arătat că oferirea unei conduite medicale personalizate, centrate pe pacientă, presupune fuziunea între mai multe discipline şi supraspecializări clinice şi de laborator, cum sunt cito-histopatologia, ginecologia-colposcopia, biologia moleculară, vaccinologia, disoluţia graniţelor între ele şi crearea unei echipe medicale dedicate, cu expertiză combinată complexă. Niciuna dintre metodele de prevenţie şi diagnostic cunoscute astăzi nu este perfectă, de aceea pentru stabilirea unei conduite medicale cât mai adecvate la caz este esenţială interpretarea lor corelată cu istoricul pacientei şi celelalte tipuri de investigaţii.
Deoarece citologia rămâne deocamdată testul principal de depistare în România, interpretarea rezultatului şi sugestiile de conduită ale echipei Micomi sunt ataşate rezultatului citologic, ca o interfaţă între clinician şi pacientă, un mod de comunicare intercolegială şi totodată un mijloc de traducere a secretului celulelor pentru paciente, de educaţie şi motivare a lor pentru o atitudine preventivă.
De exemplu, la MICOMI, un rezultat citologic negativ are semnificaţii diferite şi primeşte prin urmare recomandări diferite, personalizate în funcţie de datele clinice clasice (vârsta pacientei, rezultatele citologice anterioare, status-ul hormonal care variază de la contracepţie, la sarcină şi menopauză, prezenţa unor simptome, suspiciunea clinică macroscopică, tipul tratamentelor chirurgicale sau radioterapice anterioare, rezultatul histopatologic al piesei operatorii, momentul în care se face supravegherea post terapeutică), de rezultatul unor testări de biologie moleculară asociate, în consens cu recomandările internaţionale de practică, cu concluziile unor noi studii reprezentative şi având ca bază experienţa MICOMI de până în prezent de aproape 300.000 de cazuri.
Este de aşteptat ca cercetarea şi noile tehnologii sofisticate genomice şi proteomice să ne ofere noi tehnici şi teste pentru evaluarea riscului, noi informaţii despre cum şi de ce apar bolile, care să ghideze raţionamentul medical privind conduita medicală optimă pentru fiecare pacientă în parte, să ajute la stabilirea unui diagnostic precoce în situaţiile în care limitele actuale ale medicinii nu o permit, să rezolve problema diagnosticului precoce al adenocarcinomului cervical şi să instituie noi tratamente adresate acelor componente specifice dereglate din interacţiunea tumoră-gazdă.
Cititi varianta integrala in Editia tiparita august 2011.
O nouă soluție pentru prevenirea rezistenței la tratament în cancerul pulmonar cu mutație EGFR
Un tip de eozinofile ar putea avea un rol protector în astmul bronșic
Depresia scade aderența la tratamentul pentru BPOC
Terapie genică țintită care ar putea îmbunătăți tratamentul emfizemului
Acetaminofenul poate fi tolerat de copiii cu astm persistent și formă ușoară a bolii
Studiu: riscul cardio-vascular este mai mare la astmaticii la care boala debutează după vârsta de 18 ani
CHMP recomandă aprobarea UE pentru Avastin de la Roche în asociere cu Tarceva pentru pacienții cu un anumit tip de cancer pulmonar avansat
Cluj Innovation Days 2016: Spre epoca digitală în medicină și administrație
Giotrif® / Gilotrif® (afatinib), deținut de Boehringer Ingelheim, a demonstrat superioritate față de Iressa® (gefitinib) în reducerea riscului de progres al afecțiunii și a eșuării tratamentului primar al pacienților cu cancer pulmonar cu alt tip de celule decât cele mici cu mutații EGFR pozitive
„PROBLEMATICA DIABETULUI ÎN ROMÂNIA”
Eficacitatea evolocumabului la pacienții cu diabet zaharat de tip 2
Efectul anticorpilor monoclonali anti PCSK9 asupra nivelului proteinei C-reactive de înaltă sensibilitate
PCSK9 determină modificarea profilului lipidic și dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme mediate de apoE și de LDLR
Siguranța și eficacitatea LY3015014, anticorp monoclonal al proprotein convertazei subtilizină/kexină tip 9
Supravieţuirea generală pentru pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici rezecat, îmbunătăţită de radioterapia post-operatorie
Dacomitinib ca tratament de prima linie la pacienţii cu cancer pulmonar fără celule mici, cu forme clinice sau selectate molecular: studiu de fază II multicentric deschis
Inhibiţia MEK în cancerul pulmonar fără celule mici
Vargatef® (nintedanib) a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru pacienţii care suferă de cancer pulmonar cu adenocarcinom avansat după administrarea chimioterapiei de primă-linie
Relația dintre expresia genică, recurența cancerului colorectal și susceptibilitatea la chimioterapie
Impactul screening-ului pentru cancerul colorectal asupra stadiului în care este diagnosticată afecțiunea
Analiza economică a panitumumabului comparativ cu cetuximab la pacienții cu cancer colorectal metastatic
Diferențe genetice între tumorile colorectale la pacienții tineri și vârstnici
Genă supresoare tumorală promovează anumite tipuri de cancer colorectal
Panitumumab, aprobat de Comisia Europeană în terapia de primă linie a cancerului colorectal metastatic
Testarea KRAS și utilizarea de panitumumab la pacienții europeni cu cancer colorectal
Test de sânge util pentru selectarea pacienților cu cancer de colon care necesită chimioterapie intensivă
Roche primește aprobarea FDA pentru testul de detectare a mutațiilor KRAS
Ramucirumab, aprobat pentru pacienții cu cancer colorectal avansat