COD ROŞU DE NITRAŢI

Nitraţii, nitriţii, nitrozaminele şi impactul asupra organismului uman

Compuşii azotaţi provenind din alimentaţie, inclusiv din apa de băut, sunt implicaţi în patogeneza unei serii impresionante de boli, de la methemoglobinemia acută infantilă la boli maligne şi boli neurodegenerative.


"La om, intoxicaţia produsă de nitraţi are loc pe calea metabolizării enterohepatice a nitratului în amoniac, cu nitriţii în rol de intermediari. Nitriţii oxidează atomii de fier ai hemoglobinei din ioni feroşi (2+) în ioni ferici (3+), având drept rezultat incapacitarea hemoglobinei de a transporta oxigenul. Acest proces poate conduce la o lipsă generalizată de oxigenare a ţesuturilor şi la o afecţiune periculoasă, denumită methemoglobinemie.

În faţa methemoglobinemiei, o susceptibilitate particulară o au sugarii, ca urmare a metabolizării de către nitraţi a trigliceridelor, prezente la această vârstă în concentraţii mai mari decât în celelalte stadii ale dezvoltării. Methemoglobinemia la sugari este cunoscută ca „blue baby syndrome” sau „sindromul albastru al nou-născutului”, fiind în prezent considerat a fi produsul unui număr de factori, putând fi inclus oricare factor care produce probleme gastrice, cum ar fi diareea infecţioasă, intoleranţa la anumite proteine, intoxicaţia cu metale grele etc.

Nitraţii, în cazul în care sunt un astfel de factor implicat, sunt în cele mai multe cazuri ingerate de copiii mici prin intermediul apei potabile contaminate cu nitraţi în cantităţi crescute. Este necesară aici precizarea că fierberea apei de băut nu constituie o soluţie, ci dimpotrivă, deoarece are drept rezultat doar creşterea concentraţiei de nitraţi şi implicit a toxicităţii.

Expunerea poate surveni şi în cazul consumului, de exemplu, de legume care conţin cantităţi crescute de nitraţi: un astfel de caz este cel al legumelor cu frunze crescute în condiţii de expunere redusă la radiaţiile solare, cu asigurarea insuficientă a micronutrienţilor esenţiali acestora, cum ar fi fierul, precum şi în situaţiile unei fertilizări excesive a solului pe care a crescut planta recoltată. În ceea ce priveşte adulţii, unii pot fi mai susceptibili la efectele nitraţilor decât alţii.

Enzima cu activitate de reductază asupra methemoglobinei poate fi produsă în cantităţi insuficiente sau poate fi absentă la persoanele purtătoare a unei mutaţii moştenite. Aceşti indivizi nu pot desface structura methemoglobinei la fel de rapid ca şi cei care au enzima, fapt care conduce la niveluri circulante crescute de methemoglobină. Persoanele cu un mediu insuficient acid al stomacului (inclusiv unii vegetarieni şi vegani) pot fi de asemenea supuşi unui risc crescut.

O mare varietate de afecţiuni medicale, printre care se numără alergiile alimentare, astmul, hepatita şi litiaza coledociană se poate asocia cu o secreţie gastrică acidă insuficientă; aceşti indivizi pot fi de asemenea sensibili la efectele nitraţilor."

Articolul integral, în ediţia specială din luna martie.