Administrarea de antibiotice pentru infecțiile respiratorii acute nespecifice: puține riscuri, dar și beneficii mici


Pacienții englezi cărora le-au fost prescrise antibiotice pentru infecții respiratorii acute nespecifice nu înregistrat un risc crescut de reacții adverse severe, iar riscul de pneumonie care a necesitat spitalizare a scăzut ușor. Cu toate acestea, s-a constatat că numărul persoane care trebuie tratate cu antibiotic pentru a preveni o singură spitalizare a fost mai mare de 12.000.

Pentru a evalua riscurile și beneficiile administrării de antibiotice pacienților cu infecții respiratorii acute (IRA) nespecifice, cercetătorii au analizat o bază de date provenind de la centrele de îngrijire primară din Marea Britanie. 1.531.000 de vizite medicale figurau pentru diagnosticul de IRA nespecifică, iar 65% dintre pacienți primiseră rețete cu antibiotice, în special pacienții în vârstă, care sufereau de afecțiuni preexistente. În rândul acestora, s-a evaluat rata de spitalizare pentru pneumonie în termen de 15 zile de la prima vizită. De asemenea, s-a urmărit apariția unui eveniment advers sever în termen de 15 zile, definit ca spitalizare cu unul dintre următoarele diagnostice: aritmii cardiace, diaree, toxicitate hepatică, hipersensibilitate, fototoxicitate, toxicitate renală sau convulsii.

Incidența brută a de evenimentelor adverse la 15 zile a fost de 8,22 evenimente la 100.000 de vizite, 8,48 evenimente la 100.000 de pacienți cu IRA care au primit tratament cu antibiotice și de 7,75 evenimente la 100.000 de pacienți fără tratament. Ajustarea datelor în funcție de vârstă, comorbidități, medicație și alți factori care puteau influența rezultatele a arătat că pacienții tratați cu antibiotice nu au înregistrat un risc crescut de reacții adverse grave, estimarea arătând chiar o scădere cu 1,07 evenimente adverse la 100.000 de vizite. Riscul global de spitalizare pentru pneumonie comunitară la pacienții tratați cu antibiotice a scăzut cu 8,16 la 100.000 de vizite, fiind însă necesar să se trateze 12.255 de pacienți pentru a preveni o spitalizare.

Limitările studiului includ lipsa de randomizare pentru grupul de terapie, posibilitatea ca bolile codificate ca IRA nespecifice să fi fost infecții bacteriene nediagnosticate și incapacitatea de a generaliza rezultatele la pacienții cu alte boli decât IRA. În plus, baza de date utilizată în studiu nu a indicat dacă pacienții au luat de fapt antibioticele care le-au fost prescrise. Din aceste motive, se impun studii suplimentare care să justifice utilizarea antibioticelor în IRA nespecifice.

Sursa: Annals of Family Medicine

http://www.annfammed.org/content/11/2/165