PSIHIATRIE

Controverse asupra tulburării bipolare

În timp ce elaborarea DSM-5 intră pe ultima sută de metri, fiind recent supusă dezbaterii specialiștilor versiunea finală, controversele asupra acesteia continuă să apară.

Un psihiatru și cercetător de la spitalul Rhode Island susține că extinderea criteriilor de diagnostic pentru tulburarea bipolară prevăzută în următoarea ediție, a cincea, a Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5) va avea un impact negativ. Într-un comentariu publicat recent în Journal of Clinical Psychiatry, dr. Mark Zimmerman arată că o coborâre a pragului pentru diagnosticarea tulburării bipolare va face pacienților probabil mai mult rău decât bine.

În contextul în care dezbaterea despre revizuirile ediției a patra a DSM continuă, Zimmerman, directorul departamentului de psihiatrie al spitalului Rhode Island, spune că atât el cât și colegii săi recunosc că descrierile sindromului din DSM-4 sunt reprezentări imperfecte ale unei afecțiuni preexistente. Dr. Zimmerman sugerează că ar fi necesară o conceptualizare a criteriilor sub forma unui tip de test pentru bolile definite etiologic (cum sunt bolile cărora li se atribuie o cauză prin diagnostic medical).

Tulburarea bipolară este un diagnostic bazat pe simptome, pentru care nu există încă un test de diagnosticare. "În absența acelui test, clinicienii trebuie să folosească criteriile de diagnostic ca să identifice prezența bolii", spune dr. Zimmerman. "În concordanță cu acest lucru, la fel ca și cu orice alt test de diagostic, procesul de diagnostic bazat pe criteriile din DSM-4 poate produce rezultate atât fals pozitive, cât și fals negative. În acest context, mă gândesc serios că nu este chiar necesară o eventuală coborâre a pragului de diagnostic pentru tulburarea bipolară", atrage atenția psihiatrul american.

Varianta integrală in ediția tiparită.