CONGRESUL EUROPEAN DE CARDIOLOGIE

Noi tratamente şi ghiduri pentru fibrilaţia atrială

În ultimii ani FA s-a aflat în centrul atenţiei lumii ştiinţifice mondiale, constatându-se o serie de progrese în privinţa diagnosticului şi terapiei, pe care vi le prezentăm în continuare.



Cauza principală a FA este o anomalie sau afectare a structurii inimii. Alte cauze includ boli care afectează valvele cardiace sau sistemul de pompare a sângelui şi hipertensiunea arterială cronică. Riscul de a face FA creşte odată cu vârsta şi, deşi poate avea loc oricând pe parcursul vieţii, FA este cel mai des întâlnită la persoanele în vârstă. Vârsta medie a unei persoane cu FA este de 75 de ani. Alţi factori de risc includ boala cardiacă, alte condiţii cronice, consumul de alcool şi un istoric familial al condiţiei.

Există numeroase simptome ale FA dintre care menţionăm palpitaţiile, oboseala şi ameţeala ca fiind cele mai comune. FA poate fi asimptomatică, dar şi când este asimptomatică, boala poate necesita tratament pentru prevenirea formării de trombi şi scăderea riscului de accident vascular cerebral (AVC).

Mulţi pacienţi cu FA nu prezintă simptome şi boala este descoperită doar în urma unui examen fizic. O electrocardiogramă poate confirma diagnosticul. Conform ultimelor recomandări ale ESC (European Society of Cardiology), un EKG trebuie realizat pentru toţi pacienţii suspectaţi de a avea FA, indiferent de existenţa simptomelor.

AVC asociat FA este o a doua cauză de mortalitate la nivel mondial, în 22 de ţări europene cu o populaţie de 500 de milioane de oameni având loc 1 milion de AVC anual. FA este o cauză majoră a mortalităţii şi morbidităţii de cauză cardiacă, determinând, de asemenea, un număr crescut de AVC. AVC asociate FA sunt mai severe şi prezintă un pronostic mai prost decât AVC care nu sunt cauzate de FA. De exemplu, FA creşte riscul ca pacientul să rămână handicapat la 3 luni după AVC cu 50%.